Expansiunea europenismului sau a putinismului?

UE ar putea avea o granita estica mai sigura prin includerea Ucrainei si Belarusului. Pentru ca integrarea celor doua sa fie posibila, cancelariile occidentale ar trebui sa încurajeze mai mult

UE ar putea avea o granita estica mai sigura prin includerea Ucrainei si Belarusului. Pentru ca integrarea celor doua sa fie posibila, cancelariile occidentale ar trebui sa încurajeze mai mult orientarea lor spre Vest.

Krzysztof Bobinski, Varsovia

Unul dintre meritele Zidului Berlinului a fost acela de a arata clar unde se termina Europa. Problema granitelor europene a devenit acum materie prima pentru dezbaterile din cadrul Uniunii Europene. Amenintarea recenta a presedintelui rus Vladimir Putin ca va îndrepta rachetele rusesti spre Ucraina pune în lumina miza rezultatului dezbaterii.

Unii oficiali de la Bruxelles si unele tari membre sperau ca linia pre-1989 poate fi mentinuta. UE a declarat abia în 1993 ca aderarea tuturor tarilor din fostul bloc sovietic ar putea sa fie un obiectiv pe termen lung. La mijlocul anului 2005, votantii din Franta si Olanda respingeau însa tratatul asupra unei Constitutii Europene, partial pentru ca se temeau ca extinderea a fost prea rapida si prea cuprinzatoare. "Noi nu vrem ca românii sa decida asupra modului în care traim," s-a plâns atunci un profesor olandez.

Lituania, Letonia si Estonia s-au furisat pe sub sârma în 2004, dar ele erau tari mici si apropiate de UE. Ucraina este mare, iar Georgia este departe. Mai este si Belarusul, al carui presedinte se agata de o guvernare autoritara.

Spalatoria occidentala

Ucraina, o tara cu 47 de milioane de oameni, s-a considerat o viitoare candidata la UE din 2004 când Revolutia portocalie i-a fortat pe guvernanti sa respecte regulile electorale. Politicieni ca Iuscenco si Timoscenko s-au aratat nerabdatori sa rupa legatura tarii cu trecutul comunist. Mai mult, mediul de afaceri ucrainean, constient de soarta oligarhilor rusi în regimul Putin, vede aderarea la UE ca pe o cale de legitimare a bogatiei sale si de aparare fata de rivalii rusi. Baronii afaceristi ucraineni nu vor doar sa-si dezvolte imperiile într-un cadru de libertate a pietei, ci vor sa si investeasca în UE.

Influenta rusa ramâne însa puternica în special în estul Ucrainei, iar aparatul de stat este slab. Ucraina are nevoie de disciplina ceruta de procesul de aderare - deci de promisiunea integrarii în UE - pentru ca reformele sa fie implementate eficient.

Belarus, speriat de Vest

Cazul Belarusului este diferit. Majoritatea celor 10 milioane de locuitori sunt înca atât de speriati de implicatiile pietei libere încât sunt pregatiti sa ignore opozitia democratica. Asta va fi adevarat atât timp cât energia ieftina furnizata de Rusia actioneaza ca o subventie economica de facto. Dar aceasta perioada se va sfârsi odata cu cresterea preturilor la energie si cu socurile prin care va trece economia belarusa, care ar putea fi o amenintare pentru presedintele tarii.

Simtind pericolul, Alexander Lukasenko a propus UE sa remedieze ceea ce el considera a fi o fisura crescânda în relatia cu Kremlinul. Dar nu a dat niciun semn ca este dispus sa-si democratizeze regimul, evitând eliberarea prizonierilor politici.

Daca UE decide sa lase în suspensie posibilitatea ca Ucraina si Belarus sa ade-re într-o zi, amândoua vor intra într-o stare de nesiguranta care ar putea ameninta securitatea pe flancul de est al UE. Incapacitatea UE de a încuraja aspiratiile europene ale Ucrainei risca sa creeze deziluzie fata de Occident. Acest lucru ar întari pozitia Rusiei în Ucraina, unde Kremlinul încurajeaza constant o reîntoarcere la radacinile slave. Daca regimul lui Lukasenko s-ar clatina, opozitia democratica ar putea fi întarita de promisiunea de sustinere din partea UE. În caz contrar, este la fel de posibil ca Rusia sa intervina si sa-si foloseasca apropiatii pentru a instaura un autoritarism în stilul lui Putin.

Tinerii, pro si contra

Dupa prabusirea URSS, o noua generatie s-a ridicat în regiune. Tinerii din noile state membre UE se simt cetatenii unui continent prosper si sigur. În Polonia, alegatorii mai tineri au ajutat, toamna trecuta, la înlocuirea unui guvern ale carui autoritarism incipient si atitudini xenofobe amenintau sa le izoleze tara.

În Revolutia Portocalie din Ucraina, mai ales tinerii au respins întoarcerea la trecut. Dar, cum sperantele de integrare în Occident dispar, un sentiment de excludere se raspândeste. Pericolul este ca acest sentiment sa alimenteze sustinerea pentru atitudinile autoritare, care au un ascendent acum în Rusia lui Putin si în rândul tinerilor din Belarus si Ucraina.

Miza dezbaterii asupra extinderii UE catre Estul postsovietic este legata de întrebarea daca valorile vestice vor prinde radacini în acele tari sau daca vor aluneca într-o zona gri, din care vor înfrunta apoi valorile si directiile democratice ale "Europei".

Profesorul olandez care se teme ca românii vor începe sa-i determine viata ar putea reflecta faptul ca România se schimba ea însasi ca urmare a obtinerii statutului de membru UE. Refuzul de a anunta o noua extindere catre Est poate însemna ca tarile din afara UE vor ajunge sa ameninte valorile de baza ale Uniunii.

Project Syndicate, 2008.

www.project-syndicate.orgă