CM stimulează traficul de fotbalişti africani spre Europa

Campionatul Mondial din Africa de Sud este o bună ocazie pentru expatrierea unui nou val de sportivi talentaţi şi ieftini de pe continentul negru. Pentru fotbaliştii africani Europa este o şansă de a scăpa din sărăcie, împreună cu familiile lor. Unii cad însă pradă unui nou „comerţ cu sclavi“.

Francezul Jean-Marc Guillou este un exemplu de „crescător de fotbalişti africani" de succes. După ce a fondat şcoli de fotbal - care oferă antrenamente, educaţie, trei mese pe zi şi o locuinţă - în Mali, Ghana, Madagascar, Egipt şi Algeria, managerul a exportat 140 de jucători africani în Europa.

„Vreau să devin profesionist şi să fac bani cu fotbalul, astfel încât să pot să ofer familiei mele o viaţă mai bună. Nu vreau ca părinţii mei să moară într-o locuinţă sărăcăcioasă. Aceasta este misiunea mea şi nu pot să eşuez", spune Amadou Keita, unul dintre tinerii jucători africani care visează să ajungă la un club precum AC Milan sau FC Barcelona, citat de „Der Spiegel".

Totuşi, calea spre îndeplinirea visului de a deveni jucător profesionist într-un campionat puternic este lungă şi mulţi rămân pe drumuri.

Modele de succes

Indiferent de riscuri, africanii sunt atraşi de mirajul Europei, pe care o asociază cu abundenţa de locuri de muncă, de bani şi bunăstare.
Modelele lor sunt Mahmadou Diarra de la Real Madrid, Samuel Eto'o de la Inter Milano sau Didier Drogba la Chelsea Londra. Încă din anii '50, cluburile europene au venit în Africa pentru a căuta tinere talente.

În prezent profiturile rezultate din vânzarea de jucători africani sunt tot mai mari. Reţeta: şcoli de fotbal, fondate de un străin pe pământ african. Acestea alternează orele de franceză, matematică, biologie şi fizică cu antrenamentele intense pe terenuri special amenajate. Cuvântul de ordine este disciplina, aproape militară. Programul este respectat cu stricteţe, la antrenamente nu se vorbeşte, iar băieţii sunt cântăriţi la sfârşitul fiecărei luni.

Guillou a ales un club din Belgia pentru a-şi lansa tinerii jucători pe piaţa europeană, deoarece în acest campionat nu există restricţii în privinţa numărului de fotbalişti străini, iar permisul de şedere pentru jucătorii extra-comunitari este mai uşor de obţinut. În paralel, continuă transferurile în ţări precum Franţa şi Ucraina.

Promisiuni deşarte

FIFA îl acuză însă pe impresarul francez că secătuieşte Africa de talente, iar mulţi consideră afacerea sa drept un nou „comerţ cu sclavi". În Belgia au fost investigate 442 de cazuri de trafic uman cu jucători nigerieni, din care mulţi au fost ademeniţi cu promisiuni de contracte bănoase şi înşelaţi să semneze contracte în limbi străine care să le dea unor impresari lacomi dreptul la o mare parte din câştigul lor. Cei abandonaţi au ajuns pe străzi sau chiar să se prostitueze.

Ivorianul Ibrahim Karaboue este unul dintre cei care s-au pierdut pe drumul spre Europa. După ce un francez i-a cerut 1.500 de euro pentru marea călătorie, agentul i-a procurat un paşaport fals şi l-a dus în Dubai.

Pentru că aici nu i s-a oferit un contract a fost dus în Maroc, unde oferta unui club a fost refuzată de francez. Ajunşi la Paris, impresarul i-a luat paşaportul şi l-a abandonat. Tânărul joacă acum fotbal în liga a opta franceză, dar tot nu a renunţat la visul european.

Pentru a-i conştientiza pe aceşti tineri şi pe părinţii lor în legătură cu riscurile la care se expun punându-şi încrederea în impresari fără scrupule care le fac promisiuni de contracte avantajoase la cluburi din Europa, un fost internaţional camerunez a creat ONG-ul Foot Solidaire, care coordonează campanii de avertizare în Senegal, Mali, Ghana şi Camerun.

La Cupa Mondială se pregăteşte însă un nou exod de talente africane spre Europa.