Escala lui Merkel în Rusia, pe drum spre China

Faţă de predecesorul ei Gerhard Schroder, care-l vizita des pe prietenul său Vladimir Putin, Merkel se deplasează mai rar şi mai aplicat în Rusia. Recenta escală la Moscova a cancelarului însoţit de o delegaţie de oameni de afaceri, pe drumul spre China, este însă percepută de ruşi ca puţin tentantă din perspectiva afacerilor, scrie revista germană Spiegel.

Potrivit sondajelor, ruşii continuă să-i preţuiască pe nemţi mai mult decât orice alt popor de mulţi ani. De la Kaliningrad la Vladivostok, două milioane de elevi învaţă germana în şcoli. În plus, 6.000 de întreprinderi germane au sediul în Rusia. Dar pe plan diplomatic entuziasmul s-a răcit.

Recenta întâlnire comună a celor două cabinete care a avut loc la Jekaterinburg este o practică instituită de Schroder şi de Putin în 2000, care au făcut front comun împotriva războiului din Irak şi s-au pus de acord asupra proiectului North Stream, menit să aducă gaz rusesc în Germania.

În prezent însă relaţiile Moscovei cu Berlinul se aseamănă cu cele ale unui cuplu de mult căsătorit, afectat de rutină şi de plictiseală, care caută alţi parteneri mai interesanţi, comentează Spiegel.

Franţa, Italia şi SUA sunt partenerii mai atrăgători pentru Rusia. De la vizita cancelarului Merkel ruşii nu se aşteaptă oportunităţi semnificative de investiţii iar afaceriştii germani din Rusia au acuzat Berlinul că nu le-a asigurat sprijinul politic necesar pentru investiţii în ultimii ani.

Parteneriatul pentru modernizare

În timpul guvernării Marii Coaliţii CDU-SPD, ministrul de externe de la acea vreme Frank-Walter Steinmeier făcuse din relaţia cu Rusia o prioritate, vorbind despre „schimbare prin interconectare” şi despre „necesitatea unui parteneriat pentru modernizare”. Marile concerne germane din Rusia se plâng însă acum că „nu primesc susţinere politică de la Berlin”. În opinia acestora nici cancelarul Angela Merkel, nici ministrul de externe Guido Westerwelle nu s-au angajat suficient pentru interesele economice germane.

Alexander Rahr, expert pe Rusia la German Council on Foreign Relations, a criticat guvernarea Merkel pentru că nu aprofundează relaţiile cu Rusia decât când este presată de reprezentanţi ai industriilor. În opinia sa, Merkel vorbeşte continuu despre un parteneriat de modernizare cu Moscova, dar nu are o politică activă precum predecesorii ei Gerhard Schröder und Helmut Kohl. "Mai mult cultivă francezii, italienii, danezii şi norvegienii acest parteneriat", susţine Rahr. 

Concurenţa franceză şi americană

Chiar dacă Angela Merkel a fost prezentă la marcarea a 65 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial la Moscova, a asistat la parada militară şi a depus o coroană la mormântul soldatului necunoscut - un gest simbolic apreciat de Moscova -, tot preşedintele francez Nicolas Sarkozy a obţinut contracte mai importante pentru concernele franceze la Forumul economic internaţional de la St.Petersburg. În plus, doar în ultimii cinci ani comerţul franco-rus a crescut cu 250% în ciuda crizei economice globale.

Mai mult, gigantul energetic francez GDF Suez a preluat 9% din acţiunile la North Stream, la care au renunţat concernele germane Wintershall şi Eon Ruhrgas. Şi în planul energiei nucleare, concernul rus Rosatom a semnat un acord cu firma franceză EDF, în timp ce cooperarea cu Siemens avansează greu. Parisul a vândut în ciuda tuturor controverselor portavioane din clasa Mistral Moscovei, iar fondul de investiţii rusesc Hermitage construieşte pe malul Senei doi zgârie-nori pentru mai mult de 1,5 miliarde de euro.

După restartarea relaţiilor cu Rusia decisă de preşedintele Obama, concernul Russian Technologies, condus de un apropiat al premierului Putin, a comandat 50 de avioane Boeing în valoare de 4 miliarde de dolari, dând astfel undă verde afacerilor cu americanii.

Germania rămâne însă deocamdată cel mai important partener comercial al Rusiei. În primele patru luni ale anului schimbul de mărfuri dintre cele două ţări a crescut cu 50% la 15,2 miliarde de dolari. „ Ţara noastră este în continuare datorită forţei sale industriale partenerul natural de modernizare a industriei ruseşti, dar trebuie să ne consolidăm această poziţie, pentru că deja competiţia altor ţări interesate de investiţii în Rusia este tot mai puternică”, spune Klaus Mangold, preşedintele comisiei pentru pieţele din est ale industriei germane.

Hi-tech, vize şi drepturile omului

Rusia şi Germania vor să coopereze în domeniul tehnologiei de vârf prin construirea unui centru de inovaţii de către concernul Siemens în Skolkowo, care ar trebui să ajungă un fel de Silicon Valley.

În ceea ce priveşte investiţiile, oamenii de afaceri germani n-au plecat cu mâinile goale de la Moscova. Siemens a semnat un acord de livrare a 220 de trenuri în următorii ani către Rusia pentru 2,4 miliarde de euro şi va moderniza gările ruseşti în schimbul a 600 de milioane. În plus, concernul va instala până în 2015 centrale electroeoliene cu o capacitate totală de până la 1250 megawaţi pe teritoriul rusesc, informează Spiegel.

Vizele şi restricţiile pentru ruşi de a călători liber în spaţiul european rămân însă una dintre principalele nemulţumiri ale ruşilor. Merkel a promis că guvernul german va face lobby în UE pentru liberalizarea acestora.  „O libertate totală de circulaţie, fără vize, nu va exista repede, dar noi ne vom lupta pentru a obţine măcar o facilitare în domeniul economic”, a declarat cancelarul, citat de FTD.

Pe de altă parte, Merkel a făcut apel la preşedintele Medvedev să-i aresteze pe ucigaşii activistei pentru drepturile omului Natalia Estemirova, cunoscută ca o critică a Kremlinului. “Pentru a avea un sistem legal credibil este important ca astfel de cazuri importante să fie soluţionate cu succes. În probleme de drepturile omului există cu siguranţă diferenţe de opinie între ţările noastre'', a declarat şefa executivului german în prezenţa preşedintelui rus Dmitri Medvedev.

Pe drum spre China

După escala în Rusia, cancelarul german a pornit spre China, unde firmele nemţeşti au investit aproximativ 18 miliarde de euro şi speră să li se deschidă noi porţi. Exporturile germane spre China au atins un volum de 36,5 miliarde de euro, scrie Financial Times Deutschland.

Volkswagen profită enorm de boomul industriei automobile din China. Cererea de autombile în creştere puternică aproape că epuizează capacităţile de producţie pe teritoriu chinez. Potrivit FTD, VW vrea să cheltuiască şase miliarde de euro pentru a-şi extinde prezenţa în China construind noi fabrici. Până în 2014, concernul german vrea să producă acolo anual trei milioane de maşini.

Airbus produce avioane în China în cooperare cu un consorţiu chinez. După construirea primelor aparate de zbor A320 la faţa locului, Beijingul cere acum o linie de producţie proprie. Mai mult, chinezii vor concura atât Boeing, cât şi Airbus prin dezvoltarea avionului C919, cel mai mare avion comercial construit integral în China, care va zbura începând din 2016.

Şi concernul Metro vrea să-şi extinde prezenţa în China, unde a decoperit noi pieţe pentru aparate electronice.