De ce a demisionat preşedintele german?

Deşi preşedintele are un rol simbolic în Germania, demisia lui Horst Kohler a fost încă o lovitură pentru coaliţia de guvernare care trebuie să găsească un înlocuitor credibil. O problemă în plus pentru CDU, care a promovat lideri pe criteriul fidelităţii faţă de cancelar. 

Retragerea şefului de stat german a survenit în urma unor declaraţii controversate în legătură cu legitimitatea apărării intereselor economice germane prin mijloace militare. În contextul în care Constituţia Germaniei interzice orice acţiuni militare ofensive iniţiate de Germania şi a inflamării dezbaterii publice în legătură cu rolul Bundeswehr-ului în Afganistan, după raidul din Kunduz în care au fost ucişi mai mulţi civili, Kohler a mai rupt un tabu.
Până nu demult se vorbea despre mandatul german în Afganistan ca despre unul de stabilizare, pacificare şi reconstrucţie, nicidecum de război. După incidentul din Kunduz, ministrul apărării a recunoscut că Germania este implicată într-un război.

„Populaţia largă trebuie să înţeleagă că o ţară atât de mare ca a noastră cu o puternică orientare către export şi dependenţă de comerţul internaţional, trebuie să recurgă în caz de nevoie şi la operaţiuni militare pentru a-şi apăra interesele economice, de exemplu pentru a menţine rutele de comerţ liber şi pentru a împiedica instabilităţile regionale, care cu siguranţă vor afecta comerţul, locurile de muncă şi veniturile”, a declarat şeful de stat pentru Deutschlandradio.

Partidele germane au reacţionat diferit. Die Linke, adepţii declaraţi ai unei retrageri cât mai rapide a contingentului german din Afganistan, i-au „dat dreptate” lui Kohler, susţinând că „în Afganistan soldaţii germani îşi riscă sănătatea şi viaţa pentru interesele de export al unor concerne uriaşe”. „Kohler a adus daune acceptării operaţiunilor externe ale Bundeswehr-ului. Germania nu duce în Afganistan un război motivat de interese economice, ci unul legat de securitatea noastră”, a reacţionat Thomas Oppermann, şeful fracţiunii SPD din Bundestag, citat de "Der Spiegel".

Creştin-democraţii i-au luat apărarea, susţinând că afirmaţiile sale au fost interpretate greşit. „Normal că Germania este interesată de păstrarea rutelor comerciale libere. Aşa se explică şi participarea la forţa internaţională mobilizată împotriva pirateriei în Cornul Africii. Preşedintele nu a anunţat o nouă doctrină militară pentru Germania, ci a subliniat că ţara sa îşi menţine angajamentul faţă de securitatea şi stabilitatea internaţională”, i-a luat apărarea Ruprecht Polenz, preşedintele Comisiei de politică externă din Bundestag. Acelaşi argument a fost adus şi de biroul lui Kohler, care spunea că a fost înţeles greşit şi de fapt s-a referit la lupta împotriva pirateriei şi nu la operaţiunea din Afganistan.

Horst-who?

Horst Kohler a fost primul preşedinte german ales care nu aparţinea niciunui partid politic. Fost şef al FMI şi al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, el s-a bucurat de aprecierea unei populaţii tot mai neîncrezătoare în politicienii de carieră, prezentându-se drept reprezentant al poporului. Spre deosebire de predecesorii lui, el nu s-a considerat niciodată ca parte a clasei politice.

Cu solida sa experienţă în organismele financiare internaţionale, ar fi putut să transforme rolul preşedintelui. „Explicaţia eşecului lui Kohler trebuie căutată în faptul că n-a mai fost parte a unei structuri. Ca secretar de stat în ministerul finanţelor, avea ministrul deasupra şi un uriaş aparat în subordine şi era un mediator între aceste două nivele. În postul de preşedinte n-a mai avut pe nimeni deasupra sa care să-i dea sarcini şi să-l protejeze. Totul depinde de personalitatea preşedintelui aici iar el era nesigur, scrie „Der Spiegel” .

Problema succesiunii

Plecarea lui Kohler de la palatul Bellevue ridică noi dificultăţi pentru CDU, care l-a propulsat în fruntea statului german. „Demisia lui este un simptom al unei crize a sistemului Merkel: eşecul omului din eşalonul doi. Horst Kohler a fost un bun funcţionar, un bun executant, dar a preferat paşii mici iniţiativelor importante. Cabinetul Merkel este format din oameni loiali cancelarului, care n-au deranjat prin importante iniţiative proprii, cee ce arată o lipsă de personalităţi capabile să ocupe o astfel de funcţie, scrie Ulrike Sosalla într-o analiză pentru Financial Times Deutschland.

În prezent se caută un succesor, un candidat care să întrunească un consens cât mai larg, eventual să fie acceptat şi de opoziţie. Sunt vehiculate numele ministrului muncii Ursula van der Leyen, ministrului educaţiei Annette Schavan, ministrului Apărării Karl-Theodor zu Gutenberg şi cel al preşedintelui Bundestagului Norbert Lammert. Mai nou este invocat chiar numele fostului ministru de Externe, Joschka Fischer.

Guvernarea Merkel-Westerwelle va trebui să se pună repede de acord asupra unui candidat, pe 30 iunie urmând să aibă loc votul în adunarea federală formată din membri ai Bundestagului şi din reprezentanţi ai Landurilor. Deocamdată CDU şi FDP încă au majoritatea în adunare, dar orice nouă criză ar putea fragiliza şi mai tare guvernarea, afectată deja de înfrângerea înregistrată în alegerile din cel mai mare Land, Renania de Nord şi de criticile aduse cancelarului pentru întârzierea pachetului financiar de ajutor pentru Grecia.     

Pentru detalii, citiţi şi:

The Guardian: Horst Kohlers resignation is bad for Germany, for Europe and for politics
Köhler has resigned with honour and dignity. But those whose loud voices called for his head are now part of the problem and will never contribute to the solution. The anti-politics and anti-politician mood now unleashed in Germany and elsewhere in Europe is ugly and is doing damage to representative democracy.

The Independent: Two women on top: Germany set to elect female president

Germany faced the prospect of bec-oming the first European nation in which women hold the top two political posts yesterday, as Chancellor Angela Merkel's Employment Minister Ursula von der Leyen emerged as the clear favourite in the race to become the new federal president.