„Dacă ne retragem, Afganistanul ne va bântui”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Participarea Germaniei, cu o armată constituţional pacifistă, la campania internaţională din Afganistan a făcut deja victime atât în rândul afganilor, cât şi la vârful ministerului german al Apărării. Ce caută România în Afganistan, dar ce caută acolo Germania? Analistul Thomas Ruttig, de la Fundaţia pentru Ştiinţă şi Politică, a explicat pentru ediţia curentă a FP România.

FP România: Cum poate fi explicată germanilor prezenţa în Afganistan, încât să fie obţinut sprijinul public?

Thomas Ruttig: După părerea mea germanii excelează în preocuparea pentru chestiuni umanitare. De exemplu, se implică imediat când e vorba de dezastre în ţări îndepărtate şi oferă donaţii. De aceea, eu cred că e bine să le fie explicat că este vorba despre 30 de milioane de oameni ori de problema drogurilor, şi de o ţară care, deşi e departe, a avut un rol în atentatele din 11 septembrie din SUA şi poate influenţa ce se întâmplă la noi. Dar acestea sunt doar scenariile negative. Putem să dăm o turnură pozitivă explicaţiei, adică să arătăm că trăim în plină globalizare, ceea ce a crescut gradul de responsabilitate reciprocă. Noi avem ţări bogate, care ar trebui să facă totul pentru a le stabiliza pe cele sărace, ca Afganistanul, nu doar pentru binele populaţiei locale, dar şi pentru al nostru şi al securităţii noastre. În plus, eu cred că ar trebui vorbit foarte sincer despre situaţia de pe teren în Afganistan, şi i-aş sfătui pe politicieni să nu încerce să descrie o imagine îmbunătăţită, aşa cum s-a făcut deja prea mult timp.

Mai ales după episodul Kunduz, unde un bombardament german a făcut zeci de victime civile afgane, în Germania se dezbate tot mai intens retragerea militarilor. Va duce la asta presiunea publică?

Trăim în ţări democratice, iar opinia publică influenţează deciziile politice. Două ţări au dat deja termene de retragere a trupelor: Canada în 2011 şi Olanda în 2010. În ceea ce priveşte Germania, nu cred că trupele noastre se vor retrage, pentru că la noi există un consens politic puternic între partidele parlamentare pentru continuarea misiunii. Evident, nu există o unitate de opinie 100%, unele partide au discuţii interne şi dacă se va întâmpla să apară pierderi masive de vieţi în rândul militarilor germani, fie într-un atac de proporţii, fie de-a lungul timpului, este posibil să crească presiunea publică, iar unele partide ar fi forţate să-şi regândească poziţia. Acum publicul german este însă foarte activ într-o altă dezbatere legată de Afganistan, şi anume despre distribuirea echitabilă a resurselor financiare între ceea ce noi numim „cele două capete" ale echipelor regionale de reconstrucţie - partea militară şi cea civilă. Dar eu unul nu văd o retragere germană în curând.

Avem o responsabilitate faţă de afgani. Evident că va veni o zi în care ne vom retrage, dar trebuie să o facem după ce am obţinut un rezultat constructiv şi pozitiv. Cred că în primul rând ar trebui să ne întrebăm care va fi rezultatul unei retrageri rapide. Să ne întrebăm şi ce ne-am propus să obţinem în Afghansitan şi dacă am obţinut acel lucru. Ne retragem pentru că am reuşit ce vroiam sau ne retragem din cauza presiunii publice? Cred că ar exista un efect devastator dacă ne-am retrage din Afganistan fără să ne întrebăm ce se va întâmpla cu cele 30 de milioane de afgani.

Contează dacă se aminteşte că fără trupele NATO pe teren drogurile afgane ar putea ajunge şi mai uşor în Europa?

Problema drogurilor este numai o parte, la fel ca şi cea umanitară. Totul se înscrie într-o chestiune mai amplă, de securitate şi de politică, de siguranţă la graniţe. Dacă ne retragem din Afganistan este posibil ca Afgansitanul să vină la noi şi să ne bântuie, atât din punct de vedere al traficului cu droguri, cât şi al imigranţilor. În plus, dacă ne retragem înainte ca Afganistanul să devină suficient de stabil, foarte mulţi nedoriţi se pot întoarce acolo, ca membrii Al Qaida, care ar folosi din nou această ţară ca pe o bază de unde să lanseze atacuri împotriva noastră. Mai mult, ar fi un succes politic uriaş pentru Al Qaida şi talibani, care vor spune „am reuşit să îi dăm afară pe sovietici, iar acum am învins şi NATO". Nu ne permitem să ne retragem de acolo fără un succes politic, după tot ce am investit în vieţi omeneşti şi financiar.

Fragment din dosarul „Afganistan: Ne retragem sau plusăm" din ediţia curentă a FP România (nr. 13, noiembrie/ decembrie).

Thomas Ruttig este cercetător la Stiftung Wissenschaft und Politik.

Dosar FP România

Dincolo de subiectul verigilor tari sau slabe ale NATO, dosarul afgan din ediţia curentă a FP România analizează, cu ajutorul unor consilieri de la Casa Albă, strategia de contrainsurgenţă a generalului McCrystal - şeful american al coaliţiei din Afganistan - şi chiar posibilitatea păcii cu o anumită parte a talibanilor. Ideile experţilor europenilor merg mai mult spre „suplimentarea expertizei civile", care să permită armatei şi administraţiei statului încă eşuat să le asigure afganilor ceea ce aceştia găsesc acum la talibani - securitate şi venituri.

Subiectele şi autorii dosarului sunt:

• România în Afganistan: testul consecvenţei. De Iulian Chifu
• Misiuni naţionale: Turcia, Germania, Japonia - discuţii cu Gokhan Bacik, Thomas Ruttig, Ioko Iwama
• Periculosul pacifism european. De Mihail Neamţu
• Asaltul civil european - discuţie cu Fabrice Pothier
• Perspectivele americane - discuţii cu John Nagl, Vanda Felbab, Bruce Riedel

Foto: Germanilor din Afganistan li se reproşează că sunt mai mult spectatori la lupte

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite