Cheia Americii Latine - Moise Naim, FP, Washington DC

Comentariu FP. Lumea este mai interesată de eşecurile cubaneze decât de succesele guvernelor braziliene - dar atenţia trebuie mutată. Faţă de Cuba, Brazilia este nu doar o economie mult mai puternică, dar şi un actor politic global şi un exemplu de atenuare a tarelor societăţii.

Foştii preşedinţi ai SUA Bill Clinton şi George Bush tocmai au avut o dezbatere faţă în faţă în Canada, în care au discutat despre problemele-cheie ale vremurilor noastre. Şi care a fost singura ţară latino-americană pe care au menţionat-o? Cuba.

În aprilie, când s-au întâlnit şefii de stat din regiune, principalul subiect de discuţie a fost insula caraibiană care nu fusese invitată. Iar atunci când membrii Organizaţiei Statelor Americane s-au întrunit săptămâna trecută, principalul motiv pentru care Hillary Clinton a participat a fost să discute despre Cuba.

Şi nu doar ţările Americii sunt interesate de Cuba, acelaşi lucru se întâmplă şi în Europa. Potrivit Google, există de două ori mai multe site-uri pe Internet legate de Cuba, decât pagini despre Brazilia.

Descoperirea Braziliei

Dacă mâine ar ateriza pe Pământ cineva de pe Marte, el sau ea ar fi iertat(ă) pentru că a crezut că cea mai importantă ţară din America Latină este Cuba. Dar o încercare de a localiza Cuba pe hartă i-ar ridica repede întrebări în legătură cu concluzia iniţială, la fel ca şi comparaţiile cu alte naţiuni din regiune - precum Brazilia.

Republica Federativă a Braziliei ocupă jumătate din continentul sud-american; este cea de-a cincea  ţară ca mărime de pe planetă. Este de 80 de ori mai mare decât Cuba. Capitala ei comercială, São Paolo, are mai mulţi locuitori decât toată Cuba. Economia Braziliei este una dintre cele mai mari şi mai dinamice economii ale lumii şi este de 31 de ori mai mare decât cea a Cubei.

Greutatea Braziliei în termeni de comerţ internaţional este de 25 de ori mai mare. Forţele armate ale Braziliei sunt de 10 ori mai numeroase decât cele cubaneze. Mai mult, Brazilia este unul dintre principalii participanţi la toate discuţiile internaţionale legate de probleme de mediu, comerţ, securitate nucleară, sistemul financiar, energie sau lupta împotriva sărăciei.

Obsesiile cubaneze

Deci, de unde această obsesie pentru mica insulă din Caraibe? De ce este mai interesată lumea de Cuba decât de Brazilia?

Răspunsul obişnuit este că insula este un simbol mai puternic decât Brazilia. Această mică naţiune a decis să înfrunte imperiul yankeu, care nu a reuşit niciodată să şi-o subordoneze.

Are lideri marcanţi, precum Fidel Castro şi Che Guevara, şi este naţiunea latino-americană care conduce lupta socialismului umanist împotriva materialismului capitalist.

Cuba este de asemenea ţara care a trimis odinoară trupe pentru a conduce lupta revoluţionară în restul regiunii, cât şi în Africa (a făcut-o şi la ordinul Kremlinului, dar asta este o altă poveste). Este, de asemenea, ţara care a cunoscut o îmbunătăţire legendară în domeniul sănătăţii şi educaţiei. Şi, desigur, insula supusă de către Washington unui embargou absurd în ultimele patru decenii.

Din nefericire, este şi ţara din care oamenii sunt atât de disperaţi să plece încât sunt gata să se urce la bordul unor bărci hodorogite, doar cu speranţa că vor scăpa de represiune, de lipsa de libertate politică şi de lipsurile materiale. Supravieţuirea economică a ţării depinde de pomana venită de la aliaţii săi, iar privaţiunile şi lipsa bunurilor de bază sunt regula. Cuba este şi ţara în care, pentru mai bine de jumătate de secol, puterea s-a aflat în mâinile aceleiaşi familii. 

Între două carnavaluri

Între timp, în Brazilia avem un guvern condus de un preşedinte de stânga, un lider sindical care a fost ales democratic de două ori şi care se bucură de cea mai mare cotă de popularitate din lume. Este şi ţara care în ultimii ani a făcut cel mai mult pentru reducerea inegalităţii. Guvernele braziliene succesive, formate din partide politice diferite, au reuşit să îmbunătăţească standardele de viaţă, educaţie şi sănătate a milioane de oameni săraci.

Brazilia este acum un model datorită succesului ei în combaterea SIDA, în reducerea analfabetismului şi în extinderea folosirii energiei alternative. Cu alte cuvinte, nu este nicăieri atât de interesantă ca experimentul eşuat al unei ţări din Marea Caraibelor.

Moisés Naím

Moisés Naím este redactorul-şef al revistei americane „Foreign Policy“ pe care a relansat-o în 2003, pentru a deveni una dintre cele mai citite şi premiate reviste de politică internaţională.

A fost ministru al Industriilor şi Comerţului în Venezuela şi director executiv al Băncii Mondiale.

Ultima sa carte, din 2006, este „Ilicit: How Smugglers, Traffickers and Copycats are Hijacking the Global Economy“, tradusă deja în 18 limbi.