Cum poate fi Ucraina menţinută lângă Europa

Ianukovici, primit de preşedintele Parlamentului European, polonezul Buszk

Un raport independent recomandă o „resetare” a politicii europene în Ucraina, care să exploateze înclinaţia pro-europeană a noului preşedinte ucrainean, atâta câtă este. }ntre altele, e vorba de „stimularea competiţiei pozitive între Ucraina şi Moldova” şi de „descurajarea acţiunilor ostile împotriva României”.

„Resetarea relaţiilor" dintre diferite entităţi politice pare a fi nouă tendinţă a relaţiilor internaţionale după preluarea mandatului de către administraţia Obama, la începutul lui 2009. După un dublu mandat Bush, caracterizat de o politică externă belicoasă, echipa democratului Obama a vorbit despre o schimbare de paradigmă în politica externă americană, fundamentată mai puţin pe forţă şi mai mult pe dialog.

Pe lângă teatrele de esenţiale de interes din Orientul Mijlociu, în timpul preşedinţiei lui George W. Bush, Departamentul de Stat a fost obligat să armonizeze relaţiile cu Federaţia Rusă, tensionate de conflictul georgian, scutul antirachetă din Europa Centrală şi apropierea Ucrainei şi Georgiei de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (care nu au primit, totuşi, MAP-ul la Summitul NATO de la Bucureşti). Din această perspectivă, noua administraţie Obama a vorbit despre o resetare a relaţiilor cu Federaţia Rusă.

Un preşedinte pragmatic

Urmând o premisă similară, Andrew Wilson, membru al Consiliului European pentru Politică Externă cu o vastă expertiză în chestiunea ucraineană, propune, odată cu alegerea ca preşedinte a lui Viktor Ianukovici, o resetare a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Ucraina.

Raportul domnului Wilson, "Dealing with Yanukovych's Ukraine", propune o perspectivă pragmatică asupra evenimentelor politice de la Kiev.

Wilson consideră contraproductivă şi neconformă cu realitatea premisa că Ucraina va intra acum automat pe orbita intereselor Moscovei, argumentând că nu retorica politică a noului preşedinte este importantă, ci acţiunile sale din postura de premier. Autorul raportului prognozează introducerea unei poziţionări pragmatice a Kievului între Europa şi Rusia, politică externă dictată de interesele economice şi politice ale Ucrainei.

Prins între electoratul răsăritean, vorbitor de limbă rusă, care l-a votat într-o proporţie mare, şi interesele mai degrabă pro-europene ale finanţatorilor campaniei sale, interesaţi de piaţa europeană, Victor Ianukovici va gira mai curând o politică de deschidere faţă de Europa, „deschidere ce trebuie exploatată corect de Bruxelles".

Menţinerea democraţiei în stare de funcţionare

Prin abordarea Ucrainei în chestiuni ce ţin de politica energetică şi de securitate, în formule bi, tri sau multilaterale, prin dialog continuu, dublat de o susţinere a Bruxelles-ului în chestiunile în care interesele europene şi cele ruseşti sunt divergente (comerţ, reformă politică şi parteneriatul estic), Europa trebuie să motiveze Ucraina să se reformeze politic şi să creeze o democraţie funcţională, ce poate servi ca exemplu pentru alte state ex-sovietice ca Belarus sau Armenia.

Raportul ECFR oferă câteva sugestii în domeniile aflate în prim-planul dialogului politic dintre Bruxelles şi Kiev: Politica Energetică, Politica de Securitate, Reforma Politică, Comerţ şi Parteneriatul Estic.

Politica Energetică - bani şi pentru Kiev

Andrew Wilson observă că actualele aranjamente comerciale afectează interesele tuturor actorilor implicaţi, şi propune o regândire a acestora, preferabil într-un format trilateral, care ar aduce la masă şi furnizorul iniţial şi consumatorul final, securizând astfel şi livrarea de gaze pentru Europa şi veniturile Moscovei. De asemenea, o înţelegere convenabilă ar tempera tendinţele Moscovei de a crea gazoducte alternative, care să evite Ucraina, lipsind-o astfel de o sursă financiară importantă.

Politica de Securitate - aranjamentul ucrainean

Având în vedere că mandatul preşedintelui Iuşcenko a fost caracterizat, din perspectivă strategică, de o viziune „romantică" a apropierii de NATO, se poate prevede o schimbare în politica Kievului, determinată de noile realităţi geopolitice. Primirea MAP-ului, în contextul noului dialog americano-rus, este improbabil, de aceea Ucraina este obligată să exploreze noi posibilităţi şi aranjamente de posibilitate. Wilson propune explorarea unui dialog complex pe această temă, care să includă Rusia, plecând de la Iniţiativa Europeană de Securitate, propusă de preşedintele Dmitri Medvedev. Autorul consideră extrem de importantă o astfel de abordare, nu numai pentru integrarea Ucrainei într-un aranjament european de securitate ci şi pentru clarificarea lacunelor de securitate europeană post-război rece.

Tot din perspectivă strategică, Wilson atrage atenţia asupra Crimeei şi a rolului său de conflict mocnit între Rusia şi Ucraina, levier politic ce poate fi folosit de Moscova pentru a pune presiune pe Kiev în cazul unor divergenţe insurmontabile. Bruxelles-ul, spune autorul, trebuie să se opună unui aranjament pe termen lung în chestiunea Sevastopolului, aranjament la care Ianukovici pare sensibil.

Parteneriatul Estic - descurajarea ostilităţilor cu România

În cadrul Parteneriatului Estic, Wilson recomandă stimularea competiţiei pozitive între Ucraina şi Moldova şi liniştirea Ucrainei faţă de greşit perceputa „ameninţare românească". De asemenea, arată Wilson, trebuie descurajate acţiunile ostile îndreptate împotriva României, ţară membră a Uniunii Europene.

Sumarizând, raportul lui Andrew Wilson propune o politică a paşilor mărunţi care să apropie Ucraina de Europa, reformând-o în sensul valorilor şi principiilor susţinute de Bruxelles.