Ce nu trebuie să rateze eurodeputaţii români

Memo FP. Ediţia curentă a revistei FP România enumeră revoluţiile din Parlamentul European şi evaluează aportul de până acum al esticilor la acestea. După euroalegeri, o serie de alţi analişti ne arată ce au de făcut de aici încolo trimişii României în hemiciclurile de la Bruxelles şi Strasbourg.

La chestionarul FP România au răspuns profesori universitari de ştiinţe politice, analişti de relaţii internaţionale şi experţi în domenii conexe. Răspunsurile lor complete vor fi publicate de mâine pe adevarul.ro.

Ce interese majore are România în UE ?

Zoe Petre: Asigurarea securităţii la graniţa de est; asigurarea unei politici energetice comune şi favorabile intereselor României; continuarea politicilor de susţinere a agriculturii, de care noile state membre să poată beneficia cel puţin 10 ani; un echilbru rezonabil între UE si NATO în materie de PESC.

Pentru toate acestea, şi, în genere, pentru a asigura României o poziţie favorabilă în UE, e nevoie de un sistem coerent şi diversificat de comunicare şi alianţe cu alte state membre şi reprezentanţii acestora.

Iulian Chifu: Poziţionare conformă cu dimensiunile şi numărul populaţiei în funcţiile din cadrul UE. Promovarea intereselor pe dimensiune energetică - proiectul Nabucco şi culoarul energetic sudic, în general. Poziţie comună faţă de Federaţia Rusă, inclusiv la nivelul negocierii preţului comun la gaze - pentru a nu altera piaţa, prin produse energetice furnizate preferenţial, la preţuri politice, pentru unii dintre competitori.

Aplicarea politicii de concurenţă şi ridicarea tuturor limitărilor protecţioniste, inclusiv în ceea ce priveşte forţa de muncă şi recunoaşterea diplomelor pentru cetăţenii români. Intrarea în Spaţiul Schengen la data propusă.

Alina Inayeh: Reducerea decalajului economic faţă de celelate ţări membre ale Uniunii şi valorificarea poziţiei geostrategice - la frontiera Europei, în regiunea de importanţă strategică a Mării Negre şi în vecinătatea Federaţiei Ruse.


Ce teme de pe agenda următorului Parlament European nu trebuie să rateze noii europarlamentari români ?

Bogdan Iancu: Europarlamentarii români pot folosi această platformă, în măsura în care doresc şi mai este încă posibil, ca pârghie pentru reformarea propriei ţări - o reformă pe care, din varii motive, Comisia a ratat-o total în faza de preaderare. De fapt, printr-o pseudo-reformă însoţită de statutul de egalitate formală - Mecanismul de Cooperare şi Verificare, după cum vedem deja, este un simulacru -, Comisia chiar a legitimat anormalităţile status-quo-ului românesc.

Iulian Chifu: Reorganizarea instituţională. Creşterea rolului Parlamentului în raport cu Comisia. Diminuarea rolului arbitrar al Comisiei în anumite decizii şi punerea sub control parlamentar a executivului comunitar. Acceptarea Consiliului European drept cameră superioară decizională a Parlamentului. Amplificarea domenilor în care decizia să se ia comunitar, prin dubla majoritate, nu prin formula interguvernamentală.

Energia, Extinderea, Politica de vecinătate, Parteneriatul răsăritean, Sinergia Mării Negre. Crearea şi participarea la relaţiile şi comisiile speciale pentru R. Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan.

Calin Georgescu: În mod realist, o selecţie de priorităţi va trebui să-şi facă fiecare eurodeputat, în baza propriei competenţe şi percepţii asupra temelor importante pentru România şi pentru Europa. Desigur, se vor cristaliza specializări de nişă - de exemplu, pe dezvoltare durabilă, infrastructura de transport sau energie, justiţie şi afaceri interne, politică externă şi de securitate etc. -, dar avem nevoie şi de afirmarea unor viziuni mai largi asupra viitorului construcţiei europene şi rolului UE ca jucător global.

De-acum înainte, europarlamentarii români vor fi monitorizaţi “la sânge”, nu numai în baza statisticilor participării la şedinţe, ci şi a rezultatelor concrete.

Ruxandra Ivan: Europarlamentarii români ar trebui să participe mai activ decât au făcut-o până acum la dezbaterea privind viitorul Uniunii, precum şi să contribuie la eforturile de a rezolva problema deficitului democratic prin aducerea deciziei cât mai aproape de cetăţean.

Pot avea un cuvânt de spus în ceea ce priveşte bugetul Uniunii - şi aici România ar putea fi interesată în menţinerea unor fonduri pentru agricultură sau pentru regiunile cu deficit de dezvoltare. Şi problema restricţiilor la libera circulaţie a forţei de muncă din România către unele ţări europene poate fi abordată aici.

Ceea ce europarlamentarii – atât cei români, cât şi cei din alte state membre – vor face cu siguranţă este să promoveze viziunea partidelor pe care ei le reprezintă, şi este firesc să fie aşa, deoarece acesta este principiul de funcţionare al PE. ;


Ce comisar ne-ar ajuta?Cum îl putem obţine?

Iulian Chifu: Portofoliul util ar fi unul cu greutate politică, nu tehnică (Agricultura). Politica Externă şi de Vecinătate, Justiţie Afaceri Interne (puţin probabil să-l obţinem), Politica Economică (Finanţe, Transporturi). Influenţa se poate obţine prin coaliţii largi de susţinere reciprocă la funcţiile de comisar.

Bogdan Iancu: Comisia este un organism birocratic care nu funcţionează pe baza loialitaţilor naţionale. Cei care primesc un portofoliu dobândesc repede uzanţele, interesele, inclusiv - din păcate - vocabularul limitat şi lemnos al eurocraţiei, Eurospeakul. Aşa este şi firesc, fără acest gen de loialitate birocratică supra-naţionala europeană, întregul proiect s-ar prăbuşi.

Deşi statele membre se luptă în continuare pentru păstrarea formulei „un comisar pe stat“, chestiunea este cred neimportantă din punctul de vedere al interesului naţional - exceptând nivelul simbolic. Mandatul revenit României nu contează atât de mult din punctul de vedere al interesului naţional al României cât se crede, iar instituţiile birocratice au oricum o inerţie a lor.

Călin Georgescu: Cred că nu aşa se pune problema. Primul pas pe care trebuie să-l facem este să întocmim o listă restrânsă de persoane eligibile, cu un nivel adecvat de competenţe dovedite şi notorietate europeană, care să corespundă exigenţelor postului de comisar european, atât profesional, cât şi moral. Cel mai rău ar fi ca desemnarea candidaturii româneşti să facă obiectul târguielilor politice, aşa cum ne este obiceiul.

- Dr. Zoe Petre predă istoria la Universitatea Bucureşti.
- Iulian Chifu conduce Centrul pentru Prevenirea Conflictelor din Bucureşti.
- Bogdan Iancu este jurist, lector dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.
- Dr. Călin Georgescu este Director Executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă.
- Ruxandra Ivan este lector dr. la Facultatea de Științe Politice a Universităţii din București.
- Alina Inayeh conduce George Marshall Fund România.