Capitalismul este o stare de fapt care pune unele noi probleme

Sa scrii despre capitalism în România poate parea un demers inutil. Toata lumea stie ca regimul capitalist este bun si ca el a înlocuit regimul totalitar comunist putred. Iar sa scrii critic este

Sa scrii despre capitalism în România poate parea un demers inutil. Toata lumea stie ca regimul capitalist este bun si ca el a înlocuit regimul totalitar comunist putred. Iar sa scrii critic este si periculos, si zadarnic. Totusi, este vorba despre o destramare a vechii tesaturi a societatii sau de transformarea unor drepturi cetatenesti.

Sa scrii critic despre capitalismul târziu este o miscare periculoasa, daca nu zadarnica. Periculoasa pentru ca cineva nici nu-si poate imagina sa îndrazneasca sa analizeze "o stare de fapt", o organizare sociala al carui succes este dovedit si care marcheaza sfârsitul istoriei, fara sa fi e etichetat comunist, marxist sau chiar dusman public.

Zadarnica pentru ca termeni precum capitalism târziu, postindustrialism si globalizare, chiar daca sunt cunoscuti, reprezinta pentru o larga majoritate mai degraba "expresii goale de sens, dar la moda" decât cuvinte pline de întelesuri, care împletesc economia globala, miscarile si politica într- o retea de semnifi catii.

Acestea fi ind spuse, îmi voi asuma sarcina de a prezenta, într-o maniera antropologica buna si în doar 5.000 de semne, caracteristicile capitalismului contemporan si trasaturile noului tip de fi inta umana universala care îl populeaza: post-omul.

Capitalistul colectiv si statul inventiv

Societatea globala este defi nita de re- teaua informationala care permite circula- tia (simbolurilor, capitalului, oamenilor) în cautarea spatiilor generatoare de profi t. Aceste spatii pot fi geografi ce la fel de bine ca si virtuale (Second Life este doar un exemplu de spat iu virtual care aduce profit).

În lipsa unui termen mai bun, îl voi folosi pe cel utilizat de Manuel Castells, acela de "capitalism informational". Castells descrie cel mai bine tipurile de relatii sociale si noutatea pe care o aduce capitalismul informational.

Ancorat în vechiul principiu de realizare a profitului pe baza drepturilor de proprietate, noul capitalism acopera vechea structura cu superstructura pietelor fi nanciare globale, guvernate de o retea de management fi nanciar, numita de catre acelasi autor "capitalistul colectiv, mama tuturor acumularilor".

Aceasta superstructura impune noi reguli de realizare a profi tului la nivelul inferior al proprietarilor - sira spinarii capitalismului vechi -, care devin complet dependent i de oscilatia pietii fi nanciare globale.

Vechii actori, fi e ca sunt proprietari individuali sau fac parte din categoria manageriala, trebuie sa se ghideze în procesul de luare a deciziilor dupa parametrii de risc stabiliti de piata fi nanciara globala.

În acest tablou - si aceasta nu mai este demult o noutate -, rolul statului- natiune este cel de simplu arbitru. Se ajunge la "statul inventiv", care se retrage strategic din diferite domenii de decizie pentru care era responsabil în mod normal si pentru care avea prerogative. Aceste domenii includ asistenta medicala, pensiile (dispozitiile privind vârstnicii) si difuziunea violent ei.

Retragerea strategica a statului este justifi cata de ideologia "mâinii invizibile a pietei" (a se citi sistemul fi nanciar global) care regleaza mai bine toate aspectele vietii. Corporatiile multinationale acopera golurile cu serviciile lor individualizate.

Pe lânga cresterea inegalitat ii drept consecinta directa a acestui fenomen, o trasatura importanta este transformarea tuturor aspectelor vietii individuale într-o afacere centrata doar pe sine. Cu alte cuvinte, tesatura societatii, asa cum o stim noi, se farâmi- teaza încetisor sub imperiul ideologiei libertatii individuale (de alegere) transformata în aspectele practice ale "celei mai bune alegeri economice" dintr-o varietate de servicii de reglementare a vietii.

Pretul platit pentru o libertate ideologica mai mare este unul cu putere de transformare. Este pretul transformarii fi int ei umane dintr-un subiect integrat statului si dreptului internat ional, purtator de drepturi (subiectul liberalismului clasic) într-un subiect al cal-cularii fi nanciare a poten- tialului de productie si a factorilor de risc.

Guvernarea prin credite

Sa facem un pas înapoi. Ca fi inta umana care traieste în reteaua interconectata a capitalismului informational, o persoana îsi largeste aria de optiuni în privinta elementelor regulatorii vitale, care erau înainte responsabilitatea statului-natiune.

Decidentii din structurile pietelor fi nanciare globale au folosit prabusirea regimurilor totalitare, etichetate drept comuniste, ca argumente convingatoare pentru "cumpararea" serviciilor de stat, de genul celor men- tionate înainte. Ca urmare, drepturile cetatenesti s-au redus si transformat. Toti au dreptul de a fi protejati de politia de stat, sa spunem, dar unii ar putea folosi companii private pentru protectia individuala.

Acelasi lucru este valabil si pentru asistenta medicala, educatie etc. Astfel, pentru o viata mai buna la care toti aspira, energia si timpul sunt cheltuite în vederea transformarii sinelui într-un set de parametri economici care ar putea dicta cea mai buna decizie în cumpararea de servicii pe viata de la corporat iile multinationale. Fiecare individ în parte devine o micro-întreprindere care intra în relatii de productie si competitie cu alte micro-întreprinderi.

Modelul economic al societatii bazate pe capital este transferat la nivelul micro si regleaza în detaliu toate aspectele vietii- chiar si biologice, prin industria medico- farmaceutica. În general, micro-întreprinderea are nevoie de credit de la organismele fi nanciare, iar rambursarea acestui credit devine unul dintre principiile-cheie ale guvernarii.

Liniile individuale de credit care se întind pe 20-30 de ani sunt mijloace de a înscrie individul în traiectoria lucrului regulat si a cheltuielilor (traiectorii de productie si de schimb) care scuteste statul-natiune de efortul guvernarii extinse si îl transforma într-un garant al relatiei sanatoase dintre creditor si debitor.

În mod normal, promisiunea liniei de credit este aceea de a deveni proprietar (o pozitie neconcludenta, într-o lume în care potentialul de productie si evaluarea riscului sunt mult mai importante si în care proprietatea urmeaza regulile pietei fi nanciare globale. Falimentul Enron care i-a ruinat pe proprietari în SUA este doar un mic exemplu al modului în care functioneaza capitalismul informational).

În concluzie, miscarea muncitorilor devine o miscare de muncitori, acumularea de capital deschide calea fl uxurilor globale de capital si purtatorii de drepturi si de proprietate parasesc scena în favoarea detinatorului postuman de potential productiv si de factori de risc.

Ea sau el vor fi mult mai implicati cu sinele, exprimând în viitor libertatea ideologica de alegere prin alegerea materiala a unui corp (prin chirurgie estetica si biotehnologie). Însusi corpul se va deschide (daca nu a facut-o deja) catre pietele fi - nanciare globale.