Bush & Sarkozy dau mâna cu Ghaddafi. Pentru pacea lumii

Controversa în jurul vizitei la Paris a liderului libian, Muammar Ghaddafi, se înteţeşte. În cadrul summitului UE-Africa de la Lisabona, preşedintele Nicolas Sarkozy i s-a adresat foarte

Controversa în jurul vizitei la Paris a liderului libian, Muammar Ghaddafi, se înteţeşte. În cadrul summitului UE-Africa de la Lisabona, preşedintele Nicolas Sarkozy i s-a adresat foarte jovial şi nonşalant colonelului: "Sunt foarte bucuros să vă primesc la Paris", citează Le Monde.

Aceasta chiar dacă Ghaddafi cere astăzi despăgubiri Vestului pentru perioada de dominaţie colonială în ţările africane, iar până de curând regimul totalitar al colonelului a inclus Libia pe lista neagră a ţărilor care susţin terorismul. Poziţia Americii şi a Franţei, sau cel puţin a liderilor acestor ţări, s-a schimbat cu 180 de grade. De ce oare?

Sarkozy este acuzat de stânga franceză şi de unele ONG-uri că a obţinut, în vară, eliberarea infirmierelor bulgare reţinute opt ani în Libia, în schimbul unor acorduri comerciale - petrol libian şi arme franceze - şi a unei vizite oficiale a colonelului Ghaddafi la Paris.

Pe de altă parte, Amnesty International i-a cerut preşedintelui francez să se demarce de declaraţiile lui Ghaddafi privind justeţea folosirii terorismului de către cei oprimaţi pentru a-şi rezolva revendicările. Organizaţia consideră că relaţiile pe care Sarkozy vrea să le cultive cu Libia nu trebuie să oculteze încălcările grave ale drepturilor omului din această ţară. Unul dintre exemplele date în acest sens de Amnesty este cazul lui Fatih el-Jammi, opozant arestat în 2002 şi reîncarcerat în martie 2004, pentru că l-a criticat pe liderul suprem şi a cerut reforme politice - fratele său, Mohamed Eljahmi, este, de asemenea opozant libian, dar refugiat în Statele Unite.

Pe urmele lui Bush, în Libia

Declarat proamerican, Sarkozy calcă şi pe aceste urme ale lui George Bush, care îl cheamă pe colonel să i se alăture pentru instaurarea păcii în lume.

G. W. Bush a declarat vineri că doreşte să coopereze cu Muammar Ghaddafi pentru… instaurarea păcii în lume. "Vreau să-mi exprim dorinţa de a lucra împreună pentru a obţine libertatea şi pacea în toate regiunile lumii", a spus Bush, citat de Middle East Online. Anul trecut a avut loc o normalizare a relaţiilor bilaterale americano-libiene, după ce Libia a fost ştearsă de pe lista neagră a statelor care susţin şi finanţează terorismul. Relaţiile diplomatice au fost reluate la nivel de ambasadori în 2004, după ce Ghaddafi a anunţat că ţara sa renunţă la eforturile de obţinere a armelor de distrugere în masă. Declaraţia a scos Libia din izolare. Ghaddafi are deja programată o vizită în Spania, după summitul UE-Africa de la Lisabona, în cadrul căreia va purta discuţii oficiale cu regele Carlos şi cu prim-ministrul Zapatero. De asemenea, şeful statului libian a fost vizitat şi invitat de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, care susţine că decizia colonelului Ghaddafi în privinţa armelor nucleare merită recompense diplomatice.

Un guvern pan-african

Chiar şI după ce a renunţat la construirea unui arsenal de distrugere în masă îndreptat împotriva Occidentului, colonelul Ghaddafi acuză mai departe Vestul că seamănă discordie între statele africane pentru a putea exploata mai uşor bogatele resurse naturale ale acestor - relatează Reuters, preluată de Yahoo.news. În opinia liderului libian, Africa are nevoie de un singur guvern, suficient de puternic să-şi rezolve problemele fără intervenţii din exterior.

Legături primejdioase

Pe 26 septembrie 2007, secretarul de stat Condoleeza Rice se întălnea cu ministrul libian al Apărării, Musa Kusa, considerat creierul atentatului din decembrie 1988 împotriva unui avion american cu 259 de oameni la bord şi care a fost implicat în lichidarea disidenţilor libieni din Europa în anii "80.

Mohamed Eljahmi, libian care trăieşte în America, acuză faptul că Ghaddafi a scăpat de justiţia americană doar prin plata unor despăgubiri de zeci de milioane de dolari către rudele celor 270 de victime ale atentatului de la Lockerbie. Eljahmi critică, , în National Review, deschiderea autorităţilor americane faţă de Libia şi spune că o schimbare politică în Libia nu poate fi realizată decăt cu un ajutor din exterior. În prezent însă, Ghaddafi încearcă să se legitimeze la nivel internaţional şi obţine din ce în ce mai multe concesii din partea occidentalilor. Mohamed Eljahmi critică şi modul în care sunt trataţi militanţii pentru drepturile omului, adepţii reformelor şi opozanţii regimului Ghaddafi, a căror libertate de exprimare este grav încălcată, care sunt arestaţi. El dă chiar exemplul fratelui său, Fatih El-Jammi, care a fost reţinut şi întemninţat pentru că a pledat pentru reforme politice.