Mexicul cade, Brazilia urcă - de Moise Naim

Mexicul cade, Brazilia urcă - de Moise Naim

Brazilia a devenit un puternic magnet financiar şi un actor important şi activ pe scena internaţională. În urmă cu doar câţiva ani, Mexicul era povestea de succes a Americii Latine, iar Brazilia eşecul ei. Rolurile s-au inversat.

Reformele economice şi politice realizate în Mexic în anii 1990 au fost exemplare. Brusc, ţara s-a descotorosit de hipernaţionalismul care a împiedicat-o să aibă o relaţie sănătoasă cu lumea, şi mai ales cu imprevizibilul său vecin de la nord. În acelaşi timp, ţara a reuşit să termine paşnic cu sistemul unipartid care o condusese timp de şapte decenii.

Semnarea acordului de liber schimb cu SUA şi cu Canada, aderarea la OECD, revenirea rapidă după prăbuşirea financiară din 1994, ulterioara stabilitate economică, veniturile din petrol, sectorul turistic, suprafaţa şi poziţia geostrategică făceau din Mexic promisiunea Americii Latine. La summituri şi în media, Mexicul, şi nu Brazilia, întruchipa speranţele regiunii.

Brazilia intră în depăşire

Nu mai e cazul. Brazilia reprezintă acum viitorul. Anul trecut, economia braziliană a crescut cu 5%, iar cea a Mexicului cu 1%. Împreună cu China şi India, Brazilia se află printre acele naţiuni care au fost cel mai puţin afectate de criza financiară globală. Mexicul este una dintre ţările cel mai rău lovite de criză.

Rata de angajare în Brazilia a ajuns iar la nivelul de dinaintea crizei, iar anul acesta băncile braziliene au acordat 60% din împrumuturile din America Latină. Bursa a crescut cu 144%. Brazilia, care înainte cerşea bani de la FMI, acordă acum împrumuturi. Ca urmare a statutului ţării de puternic magnet financiar, guvernul a impus taxe pe investiţiile străine.

Nostalgia mexicană

Mexicanii văd Brazilia şi tânjesc după zilele când ei erau povestea de succes. Ei văd şi cum Brazilia devine o putere petrolieră globală, în timp ce o combinaţie sinucigaşă de restricţii legale, politicieni iresponsabili şi sindicate corupte împiedică Mexicul să-şi valorifice potenţialul.

Este important să notăm aici că progresul Braziliei n-a fost doar financiar. În ultimii 20 de ani, 20 de milioane de brazilieni au ieşit din sărăcie extremă, iar distribuirea bunăstării s-a îmbunătăţit, chiar dacă este încă printre cele mai rele din lume.

Şi în Mexic au existat progrese şi o creştere cantitativă importantă a clasei mijlocii. Dar acest progres a fost limitat de o economie care a crescut puţin, şi, mai recent, de plăgile reprezentate de violenţa legată de droguri, de virusul H1N1 şi de prăbuşirea exporturilor, banilor trimişi acasă de emigranţi, investiţiilor, turismului şi petrolului. 

Diferenţe de statut internaţional

Brazilia a depăşit Mexicul şi la nivel internaţional. Ţara este considerată acum o prezenţă indispensabilă la discuţiile la nivel înalt în probleme de mediu, comerţ, reforme ale sistemului financiar şi chiar proliferare non-nucleară. Merită semnalat că Brazilia îşi asumă un rol mai important în găsirea unei soluţii la criza politică din Honduras decât Mexicul vecin.

Asta nu înseamnă neapărat că Brazilia şi-a depăşit imensele probleme. Ţara se confruntă cu dezastre sociale la fel de rele sau mai rele decât cele ale Mexicului. Criminalitatea din Brazilia este mai mult decât comparabilă cu cea din Mexic. Mai mult, diferenţele dintre Mexic şi Brazilia - norocul, geografia şi geopolitica - au jucat un rol important.

Nu este vina guvernului mexican că gripa porcină a lovit ţara şi a devastat turismul, şi nici că Beijingul cumpără materiile prime ale Braziliei şi face concurenţă produselor manufacturiere mexicane.

Dar realitatea este că Brazilia depăşeşte Mexicul. Există multe explicaţii, dar pentru mine una este cea mai importantă. Mexicul a fost confiscat de cartelurile sale - şi nu mă refer la cartelurile de droguri. Mă refer la companii private, sindicate, partide politice, universităţi, media, şi profesionişti care împiedică competiţia în sectorul lor.

Mexicul este plin de carteluri, dintre care multe se bucură de privilegii nedrepte, care împiedică ţara să progreseze. Nu putem decât să sperăm că întrecerea cu Brazilia va stimula competiţia în Mexic.

Mexicul a fost confiscat de cartelurile sale - companii, sindicate, partide politice, universităţi, media, şi profesionişti care împiedică competiţia în sectorul lor.

Moisés Naím
redactor-şef al „Foreign Policy“

Moisés Naím

• Redactor-şef al revistei americane „Foreign Policy“ pe care a relansat-o în 2003, pentru a deveni una dintre cele mai citite şi premiate reviste de politică internaţională.

• Fost ministru al Industriilor şi Comerţului în Venezuela şi director executiv al Băncii Mondiale.

• Ultima sa carte, din 2006, este „Ilicit: How Smugglers, Traffickers and Copycats are Hijacking the Global Economy“, tradusă deja în 18 limbi.