Bătăliile pentru Africa

Ştiaţi că cinci state din Africa de Est tocmai au acceptat să-şi deschidă gradual pieţele pentru Uniunea Europeană? Probabil că nu. De la începutul anului viitor, Comunitatea

Ştiaţi că cinci state din Africa de Est tocmai au acceptat să-şi deschidă gradual pieţele pentru Uniunea Europeană? Probabil că nu.

De la începutul anului viitor, Comunitatea Est-Africană (CEA) va uşura, de-a lungul a 25 de ani, accesul companiilor (produselor) europene pe pieţele din Kenya, Uganda, Tanzania, Burundi şi Rwanda. Mai precis, cele cinci state est-africane s-au angajat ca în următorii 10 ani să ridice două treimi din tarifele de import.

E drept, unele industrii locale şi agricultura (în special zahărul şi orezul), responsabile pentru o cincime din comerţul CEA, vor fi protejate şi mai departe.UE continuă negocierile pentru un nou Acord de Parteneriat Economic (EPA) cu 80 de foste colonii europene din Africa, Asia, Pacific şi Caraibe.

Planificat pentru 2009, EPA trebuie să înlocuiască actualele obligaţii comerciale preferenţiale dintre părţi, care expiră la sfârşitul lui decembrie - după ce au fost drastic contestate la OMC. Chiar şi FMI avertizează acum că, dacă pe termen lung schimburile libere între Africa şi Europa sunt OK, pe termen scurt vor lipsi aceste state subdezvoltate de veniturile din tarife vamale, printre puţinele taxe uşor de colectat.

De aceea, nu toate fostele colonii sunt gata să semneze EPA; dacă nu o vor face-o, după 1 ianuarie, produsele lor vor fi taxate suplimentar la intrarea în UE. Afacerea Africa nu priveşte doar Europa de Vest, ci şi pe "cei 10+2". Ce interese şi-or fi descoperit pe continentul negru ungurii, slovacii sau estonienii? Răspunsul l-au dat în întregime chinezii - şi, după ei, indienii. Care mai că îi înlocuiesc pe europeni şi americani în afacerile cu africanii.

Dezvoltarea explozivă a Chinei şi Indiei are nevoie de resursele energetice şi mineralele din Africa, un continent bogat în multe. Cele două puteri emergente concurează pentru petrolul sudanez ori cuprul zambian. Pentru a şi le asigura, companiile chineze sunt investitori strategici, statul chinez face cadou şcoli şi spitale, iar chinezii construiesc şosele şi taie recolte. India încearcă să ţină pasul cu rivala sa nu doar regională, dar, iată, şi internaţională. Semn al unui angajament de durată, mari bănci din China au intrat în acţionariatul unor bănci din Africa de Sud sau Nigeria.

Criticaţi că vor să replice colonizarea din urmă cu 100 de ani, chinezii - sau indienii - mai curând văd în Africa trezirea Asiei de acum 20-30 de ani; dar cu alte capitaluri şi primi beneficiari. Cu o creş-tere a PIB-ului real de 6,1% anul acesta şi un 6,8% estimat pentru anul viitor, FMI crede că Africa se află în cel mai favorabil moment de la independenţă - graţie nu atât ajutoarelor, cât creşterii preţului la minerale şi petrol; ca şi stingerii unor conflicte regionale şi mai bunei guvernanţe.

Consecvenţi altei abordări, americanii au concentrat cele trei comandamente militare pentru Africa, situate în prezent în afara continentului, într-un singur Africom, pentru care generalul, afro-american, Wiliam Ward negociază acum un loc pe continent.

Iar Institutul Diamantului din Israel a semnat cu Liberia un acord de căutare a pietrelor preţioase, imediat ce ONU a ridicat, după şase ani, moratoriul asupra "diamantelor însângerate".

Petre Munteanu este managing editor al revistei FP România