"Albania Mare" nu mai stă în picioare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Kosovo este într-o situaţie foarte gravă, dar nu fără speranţe. Forţa de muncă este tânără şi calificată, iar regiunea are o serie de resurse naturale. Rămâne doar ca economia să

Kosovo este într-o situaţie foarte gravă, dar nu fără speranţe. Forţa de muncă este tânără şi calificată, iar regiunea are o serie de resurse naturale. Rămâne doar ca economia să fie fiscalizată şi racordată pieţelor externe, sub diferite egide internaţionale. Mai departe, speranţele albanezilor kosovari sunt să devină o naţiune normală, fără să mai aibă nostalgia "Albaniei Mari".

Kosovo poate supravieţui doar într-o ambianţă regională favorabilă şi cu programe de asistenţă internaţională. Realitatea este că această provincie nu a existat niciodată ca o unitate independentă. Izolată şi marginalizată, a ajuns în coada naţiunilor. Este în frunte doar la rubrici ca sărăcie, criminalitate şi corupţie. Venitul pe cap de locuitor este de 1,42 euro pe zi.

Totodată, această provincie are cel mai ridicat procentaj de naşteri, dar nu este în stare să asigure supravieţuirea nou-născuţilor.

Resurse ar exista

Kosovo are uriaşe depozite de lignit şi alte zăcăminte de minereuri. Recent, s-a anunţat la Priştina că au fost descoperite noi zăcăminte de aur.

La un şomaj de 40 la sută pentru o populaţie sub două milioane de cetăţeni, Kosovo are o forţă de muncă sub 35 de ani, cu diplome universitare din marile centre de învăţământ din lume. Diaspora kosovară din Germania, Franţa, SUA, Anglia şi Canada a profitat de şansele unice de a se califica. Această forţă de muncă aşteaptă să revină în ţară şi să intre în producţie.

|n convorbirile avute aici, am fost mereu confruntat cu teza că astăzi nu mărimea teritoriului sau zăcămintele naturale determină dezvoltarea unei ţări. Exemplul "tigrilor asiatici" - Hong Kong, Singapore şi Taiwan - este concludent şi transferabil.

Răni deschise

Trebuie să admitem însă că, la ora actuală, Kosovo este într-o situaţie foarte gravă, dar nu fără speranţe. După ani îndelungaţi de izolare şi discriminare în fosta Federaţie iugoslavă, în anul 1999, ţara a fost distrusă. Populaţia a fost alungată. Sute de mii de cetăţeni au fost forţaţi să emigreze. Din păcate, nu există statistici credibile care să cuantifice valoarea acestor pierderi.

Nenorocirea Kosovo-ului mai provine şi din cauza perpetuării sistemului de protectorat străin şi a unui provizorat care nu se mai termină. Restaurarea economică este o necesitate nu numai în Kosovo, dar şi în întreaga regiune, unde, sub egida Băncii Mondiale şi a Uniunii Europene, se pot aplica măsuri financiare excepţionale pentru restabilirea unei pieţe interne şi externe. Până acolo, economişti din Kosovo imploră accesul la informaţii economice credibile şi verificabile. Diaspora kosovară depune în conturi bancare sume importante care nu contribuie la circuitul de capital, deoarece nimeni nu plăteşte impozit.

|n aceste condiţii, economia subterană sau paralelă, în lipsă de alţi parteneri, se combină cu cercurile criminale care au o influenţă hotărâtoare în viitorul Kosovo-ului. Ca exemplu, se poate menţiona construcţia de locuinţe, care se vede cu ochiul liber şi care exprimă posibilităţile acestei populaţii.

Kosovarii sunt optimişti şi speră ca în viitorul nu prea îndepărtat să intre în rândul naţiunilor normale. Reîncadrarea în circuitul comerţului regional şi mondial va facilita simţitor acest proces de reînnoire. Evident că analiştii care se îndoiesc de viabilitatea provinciei direct sau indirect alimentează cu argumente corul antiindependenţă.

Istoria comună a despărţirilor

Conceptul de "Albanie Mare" este perimat, din cauza schimbărilor interne şi internaţionale din Peninsula Balcanică. Naţionalismul secolului XIXa generat conceptul de "Albanie Mare" cu scopul unificării tuturor teritoriilor unde locuiau albanezi.

Era vorba de patru provincii turceşti: Albania, Macedonia, Montenegro şi Kosovo. Naţionaliştii albanezi au organizat, în iunie 1878, Liga de la Prizren, cu scopul a da o direcţie luptei pentru independenţa Albaniei şi pentru recunoaşterea internaţională. Liga de la Prizren a contactat în acelaşi an Conferinţa de la Berlin, care urma să stabilească soarta popoarelor din Peninsula Balcanică după prăbuşirea Imperiului Otoman.

Marile puteri din Europa urmăreau obiective geopolitice şi nu erau interesate de soarta albanezilor. |mpărţirea teritoriilor care au aparţinut Imperiului Austro-Ungar şi celui Turcesc a generat o mulţime de războaie: Primul Război Balcanic, din 1912; Al Doilea Război Balcanic, din 1913; Primul Război Mondial, din 1914-1918. Statul albanez a apărut în anul 1912, dar el nu a cuprins trei dintre provinciile turceşti cu populaţie albaneză. Ca urmare, ideologia naţionalistă a Albaniei Mari a continuat să militeze pentru unificarea tuturor teritoriilor unde trăiau albanezi.

Destinul istoric a făcut ca dezideratul să fie realizat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, invadatorii nazişti şi fascişti au remaniat graniţele din Peninsula Balcanică pe baza etnicităţii şi limbii naţionale. Soluţia a fost de scurtă durată şi noul regim comunist al mareşalului Tito a desfăcut aranjamentele duşmanilor. Evident că naziştii şi fasciştii au instaurat un regim feroce, cu deportări, lagăre de exterminare, genocid.

Nici regimul titoist nu a rezolvat problemele. Conflictul dintre grupurile etnice şi religioase a fost muşamalizat şi pus la rece. Albanezii care au trăit sub regimul comunist al lui Enver Hodja au fost izolaţi de restul lumii, au trebuit să accepte distrugerea bisericilor şi moscheilor. Hodja s-a fălit în lume că a instaurat primul stat ateist de pe glob.

La ora actuală, albanezii vor să trăiască normal, nu mai vor să flămânzească. Albanezii din Kosovo au beneficiat de avantajele care au existat în Iugoslavia şi nu vor să ştie de restul albanezilor. Situaţia este asemănătoare şi în Macedonia şi Montenegro. Dorinţa de Albania Mare nu mai este actuală. }ările vizate vor fi atrase spre Uniunea Europeană. Cei care vor răspunde favorabil fenomenelor de integrare vor reuşi să rezolve şi această problemă de secole.

Completare a dosarului "Reîntregirea Iugoslaviei în Uniunea Europeană?", din numărul 2 al revistei Foreign Policy Romănia

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite