UPDATE VIDEO Circa 400 de oameni au aşteptat deschiderea oficială a "mărului" românesc la Shanghai

Circa 400 de oameni au aşteptat deschiderea pavilionului românesc de la Shanghai. Greenopolisul, aşa cum şi-a denumit România pavilionul, a costat circa 3.5 milioane de euro şi va fi deschis publicului în toate cele 184 de zile, care marchează cea de-a  41-a expoziţie mondială.

UPDATE: Comisarul general al României la Expo 2010, Ferdinand Nagy, a declarat, după deschiderea pavilioanelor României şi Republicii Moldova, că a discutat cu vicepremierul Republicii Moldova Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, despre o serie de proiecte comune, pe parcursul desfăşurării expoziţiei, cum ar fi posibilitatea de a organiza, la pavilionul românesc de la Shanghai, o zi sau o săptămână dedicată Republicii Moldova.

"Mărul" românesc se întinde pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi şi este structurat în cinci zone distincte şi include şi un restaurant cu specific românesc. Totodată, vizitatorii vor avea posibilitatea de a accesa informaţii despre România în limbile engleză şi chineză.

Guvernul României a investit circa 3,5 milioane de euro pentru crearea pavilionului românesc de la Shanghai.  Principalele costuri au fost generate de contractul pentru proiectul de execuţie, obţinerea autorizărilor şi construcţie, în valoare de 2,44 milioane de euro. Construcţia pavilionului a fost realizată în şase luni, de o companie chineză, după un concept românesc. De asemenea, un contract de 1,15 milioane de euro a fost încheiat în urma unei licitaţii cu firma Stage Expert, care asigură echipamentele tehnice, transportul acestora, asigurarea şi operarea lor pe toată durata expoziţiei. Românii au mai plătit 138.000 de euro pentru paza mărului, care va fi asigurată de zece persoane, pentru curăţenie şi pentru cele nouă hostess-uri, informează Mediafax.

Potrivit organizatorilor, în cele 184 de zile ale expoziţiei mondiale, circa şapte milioane de persoane sunt aşteptate să ne treacă pragul al Shanghai.

Mărul verde românesc este cotat, într-un top neoficial, între primele zece dintre cele aproape 200 de pavilioane de la Expo Shanghai.

Organizatorii speră să poată păstra construcţia şi după închiderea expoziţiei şi să o folosească pentru promovarea României în China. De altfel, mai multe ţări prezente la expoziţie doresc ca, şi după încheierea acesteia, să fie păstrate pavilioanele, dar autorităţile chineze nu au oferit până în prezent niciun răspuns oficial.

Focuri de artificii, jocuri de lasere la deschiderea Expo Shanghai

Oraşul chinez Shanghai a găzduit vineri seară ceremonia de deschidere a celei mai mari expoziţii universale din toate timpurile, cu focuri de artificii pe malurile fluviului Huangpu, jocuri de lasere şi apă în faţa a aproximativ 20 de lideri străini.

În prima parte a spectacolului au evoluat dansatori şi cântăreţi, între care doi copii tibetani rămaşi orfani în urma seismului recent din Qinghai, în cea mai mare sală de concerte din lume, în prezenţa a 20 de şefi de stat şi de Guvern şi a 1.000 de spectatori. A urmat apoi un spectacol multimedia.

Cea de-a doua parte, care a avut ca decor peisajul fluviului Huangpu, de-a lungul locului desfăşurării expoziţiei, a fost spectaculoasă, fără a putea rivaliza însă cu ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing, care a uimit întreaga planetă.

Publicul va putea, începând de sâmbătă dimineaţă, să viziteze pavilioanele acestei expoziţii care bate toate recordurile în privinţa suprafeţei locului unde se desfăşoară (peste cinci kilometri pătraţi), numărului de ţări participante (189) şi al vizitatorilor (circa 100 de milioane).

Investiţii de 40 miliarde de euro pentru realizarea expoziţiei

La ceremonia de deschidere a Expo 2010 Shanghai au participat circa 20 de lideri mondiali, peintre care preşedintele francez Nicolas Sarkozy, alături de soţia sa Carla, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, şi numeroşi şefi de stat africani, între care congolezul Denis Sassou Nguesso şi gabonezul Ali Bongo Ondimba.

Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, premierul olandez Jan Peter Balkenende şi numărul doi în ierarhia regimului nord-coreean, Kim Yong-Nam, au fost prezenţi de asemenea la Shanghai.

Pentru organizarea expoziţiei, China a investit circa 40 de miliarde de euro, potrivit informaţiilor apărute în presă.

În total, 189 de ţări de pe toate continentele şi 57 de organizaţii participă la expoziţie, cu pavilioane pe care le expun arhitecţi internaţionali şi chinezi, între care unele bat recorduri, precum cel al Marii Britanii, ce prezintă tije acrilice care sunt puse în mişcare de vânt şi captează lumina.

Însă complexul este dominat de pavilionul Chinei, cu suprafaţa sa impozantă şi acoperişul său format dintr-o piramidă inversată de culoare roşie.

Cu sloganul "O viaţă mai bună, un oraş mai bun", expoziţia de la Shanghai pune în valoare o civilizaţie urbană a dezvoltării durabile în care tehnologiile ecologice sunt valorificate: panouri solare, recuperarea apei de ploaie şi mijloace de transport electrice. În această tentă se înscrie şi "mărul" românesc care vrea să sugereze ideea unui oraş verde, ecologic.

Deşi ambianţa a fost "armonioasă", organizaţiile pentru drepturile omului au denunţat cenzurarea disidenţilor pentru a nu perturba evenimentul.