Panică la graniţele europene cu enclava Kaliningrad: „Ruşii ar putea veni oricând”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Frontiera dintre Lituania şi enclava Kaliningrad FOTO SHUTTERSTOCK
Frontiera dintre Lituania şi enclava Kaliningrad FOTO SHUTTERSTOCK

Stefan Bilas, fiul unul ucrainean relocat de sovietici în 1947, în cursul Operaţiunii Vistula, încercarea lui Stalin de a de-germaniza teritoriile aflate sub controlul său, s-a născut şi a crescut în satul polonez Rudziszki care se termină la o barieră dincolo de care se află o pădure. Casa lui se află la capătul şirului de case de-a lungul drumului ce duce spre acest hotar, relatează The Guardian.

Casa lui Bilas se află la circa 50 de metri de acesta barieră până la care străinii nu sunt lăsaţi să ajungă.

Bilas, 68 de ani,  povesteşte că uneori aude zgomotul făcut de ruşi – uneori sunt tancuri, alteori, şi cel mai adesea, sunt elicoptere de atac. Avioanele de luptă fac cel mai mult zgomot. Se aude şi foc de artilerie deoarece există un poligon de tragere în apropiere. Noaptea se văd luminile de la un turn de control rusesc.

„Pentru pace”, închină fermierul un pahar de vodcă pe care îl dă pe gât.

Pădurea marchează locul unde începe enclava Kaliningrad, de 15.000 de kilometri pătraţi. Pădurea este înaltă şi deasă şi nu le permite să vadă ce fac ruşii de partea cealaltă. Şi nici nu ar vrea să ştie.

„Mă gândesc zilnic la asta. Ruşii ar putea apărea oricând. Şi ne omoară în timp ce dormim. Ce cred despre ei?”, spune el în timp ce ridică o traducere poloneză a biografiei preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. „Mai bine nu spun”.

Satul se află în zona „Suwałki Gap”, o fâşie de pământ cu o lungime de aproape 100 km ce se întinde de-a lungul graniţei lituaniano-poloneze, fiind încadrată de Rusia în vest şi Belarus în est.

Este locul unde, susţin analiştii militari, Vladimir Putin ar lovi prima dată dacă ar decide că nu mai are nimic de pierdut. În acest sens, strategia Kremlinului, cred strategii militari, ar fi să asalteze Lituania, Estonia şi Letonia, lansând un atac din Rusia. Estimările lor este că Moscova ar captura capitalele în mai puţin de trei zile. Simultan, Putin ar încerca să oprească tentativele NATO de a întări această porţiune de graniţă, singurul coridor terestru disponibil alianţei militare occidentale, transformând-o într-o redută impenetrabilă.

Sunt doar două drumuri şi o cale ferată ce duce din Polonia în Lituania prin acest teritoriu care altminteri este mlăştinos şi un teren dificil pentru o armată mecanizată.

Kaliningrad abundă de arme, inclusiv rachete hipersonice. Recent, buletinele ruseşti de ştiri au relatat că personalul militar din Flota Mării Baltice, staţionat în Kaliningrad, a efectuat exerciţii militare pentru unităţile de rachete şi artilerie.

Suwałki Gap a devenit obiectul atenţiei intense atât în plan intern, cât şi în afara graniţelor în lumina disputei dintre Lituania şi conducerea de la Kremlin. Lituania a fost acuzată că impune o blocadă mărfurilor destinate enclavei Kaliningrad după ce căile ferate naţionale au anunţat că interzic transportul de metale după interdicţia impusă de UE importurilor din Rusia.

Ministerul rus de externe a avertizat guvernul din Vilnius cu represalii care vor „afecta serios populaţia din Lituania”,

Odată cuibărită confortabil în interiorul URSS, în lumea post-comunistă enclava s-a trezit prinsă între aliaţi UE şi NATO, şi dependentă în privinţa unei mari parţi din bunurile lor-  metal, cărbune, gaz şi petrol – de transporturile feroviare permise Rusiei în cadrul unor acorduri parafate în 2004.

Kremlinul susţine că blocarea tranzitului de bunuri destinate doar  Kaliningradului este un act „ilegal şi fără precedent”, care ignoră acele acorduri, în timp ce Lituania spune că nu face decât să aplice sancţiunile europene.

Comisia Europeană, care a ghidat măsurile Lituaniei, s-a alarmat vizibil, astfel încât şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a asigurat luni că va verifica de două ori aplicarea lor. Ulterior, a anunţat că emite îndrumări suplimentare care ar „evita evaziunea sancţiunilor dar permiţând tranzitul liber” al mărfurilor în ceea ce a părut o anumită cedare.

Lituania este printre statele fost-sovietice care au mobilizat UE şi NATO să adopte o atitudine mai dură faţă de Kremlin. Dacă cei care se află în trenurile ce duc mărfuri permise în Kaliningrad ar arunca o privire după geamurile acoperite ar avea ocazia să fie întâmpinaţi la staţiile din Vilnius şi la punctele vamale de la graniţa cu enclava de afişe uriaşe înfăţişând imagini ale războiului din Ucraina.

Deocamdată nu e clar dacă Vilnius  va face un pas înapoi.

În Sulwaki, localitatea poloneză după care este numit coridorul, situată la peste 150 km est de satul lui Bilas, disputa a stârnit multe dezbateri. Primarul chiar a alcătuit o listă de clădiri ce pot fi amenajate ca adăposturi.

„Suntem îngrijorate”, „Toată lumea este”,  spun două femei, una de 52, alta de 37, menţinând că se discută mereu la radio despre asta. 

Cele mai apropiate forţe NATO de Suwałki se află la o tabără militară întinsă din Bemowo Piskie, un sat aflat la 100 km sud. Acolo se află 800 de soldaţi ai Batalionului 1, regimentul de infanterie al 185-lea din Garda Naţională a Californiei, alături de alţi 400 din British Royal Dragoons, dar şi unităţi române şi poloneze. Există chiar şi o competiţie de volei organizată în sat între militarii NATO şi localnici. Este o comunitate extrem de unită, spune primarul Boguslaw Bednarski,, 56 de ani, a cărui fiică este căsătorită cu un soldat american.

„Nu vor ataca niciodată Polonia şi Lituania – avem NATO”, este convins Bednarski.

Sir Richard Shirreff, fost adjunct al comandantului aliat  suprem al NATO în Europa, între 2011 şi 2014, şi autorul unui  thriller (2017) în care Rusia lui Putin invadează Ucraina înainte de a ataca Lituania şi celelalte state baltice, nu este atât de încrezător.

„Ce vrea Putin? Vrea să restabilească imperiul rus, vrea să reunească vorbitorii de limbă rusă sub steagul Mamei Rusia, să neutralizeze sau să distrugă NATO, să decupleze America de securitatea europeană. A spus-o.

Între timp, el s-a uitat la vest şi a văzut slăbiciuni vestice consistente: dezarmarea ţărilor europene; a examinat linia roşie a armelor chimice a lui Barack Obama în 2013 şi a văzut cum Obama a făcut un pas înapoi; a urmărit sigur modul în care Trump a tratat alianţa NATO şi prăbuşirea misiunii NATO în Afganistan. Ceea ce a văzut a fost o slăbiciune vestică consistentă şi a decis să profite de ocazie pentru a-şi atinge obiectivele strategice.”

Shirreff spune că zdrăngănitul de săbii din ultimele zile nu ar trebui trecut cu vederea, ci să determine o întărire mult mai mare a forţelor NATO în regiune.

 „Ameninţarea la adresa Lituaniei în special, având în vedere că lituanienii au impus sancţiuni asupra mărfurilor ruseşti către Kaliningrad, este cu siguranţă o îngrijorare reală. Realitatea este că Rusia este complet fixată pe Ucraina în acest moment, dar asta nu înseamnă că nu există o ameninţare. Singurul răspuns este întărirea.”

În ceea ce priveşte consecinţele unui succes al Rusiei de a bloca Suwałki, Shirreff nu întrevede nimic bun pentru Bilas şi vecinii săi. „Nu există nicio modalitate prin care NATO ar putea recuceri statele baltice fără a organiza o operaţiune de amploarea zilei D plus”, spune el.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite