La Paris, reuniunea în „formatul Normandia“ care implică şi interesele strategice ale României

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Date fiind mizele, tensiunea este perceptibilă şi justificată. Precum şi, în paralel, încercările de intoxicare, parte a propagandei ostile purtate în scopul de a dinamita orice perspectivă de a se obţine un început de soluţie negociată, prelungind astfel conflictul deschis dintre Kiev şi regiunile separatiste autoproclamate „republici“ independente şi nerecunoscute de nimeni.

Din această cauză, mi se pare interesant să vedeţi care este punctul de vedere oficial cu care Ucraina se prezintă azi la Paris, aşa cum a fost el prezentat de curând de preşedintele Zelensky într-o întâlnire cu reporterii de la Der Spiegel, Le Monde şi Gazeta Wyborcza, principalele puncte fiind rezumate în urmă cu două zile de Ukraine Crisi Media Center. Foarte interesant deoarece, la modul evident, acestea sunt şi poziţiile de negociere ale părţii ucrainene.

Prima temă, cu adevărat esenţială, este organizarea de alegeri în Donbas, preşedintele Zelensky insistând că acestea nu vor putea avea loc decât după încheierea ocupaţiei militare şi doar cu respectarea prevederilor legislaţiei ucrainiene: „alegerile vor avea loc în virtutea legilor ucrainene, iar legislaţia interzice ca ele să se desfăşoare în perioada în care au loc lupte. La alegeri trebuie să se prezinte toate partidele ucrainene, precum şi observatori, ziarişti, observatori ai OSCE şi ai Comisiei Electorale Centrale. “.

A doua problemă extrem de delicată va fi cea a frontierelor cu Rusia. „Va fi problema cel mai greu de rezolvat dintre toate, asta dacă ajungem vreodată la acest punct al discuţiilor. Le voi spune că nu sunt de acord cu modul în care problema a fost rezolvată în cadrul Acordului de la Minsk. Conform acestuia, în primul rând trebuie organizate alegerile, apoi trebuie stabilit controlul frontierei”. Actualmente, poziţia Kievului este că întâi trebuie să se obţină controlul total asupra frontierelor şi apoi să urmeze organizarea de alegeri.

Zelenski a criticat şi poziţia unor persoane nesăbuite, „controlate de foştii lideri politici“ care nu se gândesc decât să recucerească Donbasul fără să ia în considerare preţul care va trebui plătit. „În orice caz, eu nu voi declanşa un război în Donbas“  - a precizat Zelenski.

Este posibil ca chestiunea livrărilor de gaz să figureze printre subiectele de discuţie, subliniind însă faptul că acordul final care permite completarea luna viitoare a gazoducului NorthStream 2 a slăbit considerabil poziţia ucraineană: „Sigur că partenerii noştri europeni pretind că nu este vorba nicidecum despre un proiect politic, ci de unul economic, dar eu îmi permit să nu fiu de acord cu aceste afirmaţii. Cu toate astea, dacă ajungem să avem un acord de tranzit cu o durată de până la 10 ani, dacă europenii ne ajută şi ruşii nu se opun, atunci vom putea afirma că NorthStream 2 nu este un proiect politic. Până în acest moment, această declaraţie este fără fundament”. Asta în contextul în care în domeniul energetic urmează să dispară monopolul societăţii NAFTOGAZ care mai este proprietara sistemelor de transport până la 1 ianuarie 2020, moment în care acestea vor trece în proprietatea Ministerului de Finanţe, iar gestionarea activelor va reveni în responsabilitatea unei noi societăţi comerciale denumite „Operator al sistemului de transport de gaze”.

Vorbind despre documente care expiră la 31 decembrie 2019, la fel de important este textul legii privind statutul special al regiunii Donbas şi preşedintele Putin spunea şi el că este foarte important să se discute perspectiva viitorului imediat deoarece, altfel, nimic nu va mai conta la această reuniune de la Paris: „Un fapt foarte important este că această lege privind statutul special al regiunii Donbas va expira pe 31 decembrie. Dacă nu va fi prelungită... De fapt, cu mult timp în urmă, partenerii europeni au pus întrebări şi au cerut în mod direct Ucrainei să o prelungească pe termen nedeterminat. Poroşenko a acceptat. Dar n-a făcut nimic în acest sens”.

Tehnic, singura indicaţie cât de cât mai precisă este dată de Vadim Pristaiko, care a declarat că : „există două variante de comunicat final asupra rezultatelor reunii. Există două demersuri. Primul constă în a ne controla aşteptările şi a nu fixa ţinte prea ambiţioase, astfel încât, fără a avea posibilitatea de a le satisface, să nu spunem că nu au fost înregistrate progrese sau chiar am dat înapoi. Este un demers prudent, aşa cum este indicat în comunicatul nostru foarte concis. Am scris acest document, iar cele patru părţi au subscris. Este un document de lucru pe care consilierii de politică externă ai şefilor de stat îl propun conducătorilor lor.

Dar, dacă se consemnează un avans în negocieri, lucru pe care îl sperăm, atunci va fi pregătit rapid un nou document. Spre exemplu, liderii politici prezenţi se pun de acord pentru a consemna că se pune capăt războiului şi, în acest scop, trebui parcurse trei etape sccesive. Este un scenariu ideal, dar aşteptările noastre se bazează de acum pe soluţia cea mai puţin posibilă”. 

Să vedem ce se va decide azi şi cum va arăta comunicatul final. Să vedem cum ar putea arăta aplicarea practică şi care ar putea fi termenii juridici consideraţi acceptabili în definirea „soluţiei Steinmeier” privind statutul „regiunilor speciale”. Foarte multă lume se uită cu mare interes la asta deoarece, aşa cum am explicat în mai multe rânduri, soluţia respectivă ar putea fi considerată nu numai precedent, ci „precedent european acceptabil” sub garanţia de acum a Germaniei şi a Franţei. Dacă se ajunge la asta, întregul pachet poate fi prezentat ca soluţie funcţională de către OSCE şi, în orice caz, de Consiliul Europei, ca demers posibil de extins într-o viitoare posibilă încercare pentru rezolvarea unor situaţii tip „conflicte îngheţate“.

Şi atunci, care este miza centrală reală a reuniunii de azi? Repunerea chestiunii ucrainene în contextul geografiei politice căreia îi aparţine, responsabilizând europenii şi ruşii pentru o decizie despre război şi pace pe care să o poată impune în teren.

Garantând existenţa Ucrainei ca stat independent ale cărui frontiere să le poată stăpâni şi controla fără restricţie pentru ca apoi, în linişte, să poată organiza alegerile libere şi fără presiunea armelor, ieşit de sub presiunea oricărui şantaj energetic şi oferind un spaţiu de tip european pentru existenţa minorităţilor.  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite