Cum evită UE dependenţa gazului

Europa studiază posibilitatea reluării celor patru opţiuni pe care le are la dispoziţie, pentru a deveni independentă energetic. Conducta Poseidon, energia nucleară, centralele de gaz natural lichefiat şi conducta Nabucco ar putea pune la adăpost Uniunea de o viitoare criză.

Criza a determinat majoritatea guvernelor europene să caute din nou variante la gazul rusesc, scrie agenţia de analiză Stratfor. Agenda unui plan paneuropean de reducere cu două treimi a volumului de gaz din Rusia până la sfârşitul lui 2010 s-ar afla în termen, relatează sursa citată.

Conducta Poseidon

Este o conductă submarină cu o capacitate anuală între opt şi zece milioane metri cubi, care va lega Grecia de Italia pe sub Marea Adriatică.

Poseidon va face legătura cu linia care urcă din Turcia în Grecia. Odată activă, linia va oferi Italiei posibilitatea de a distribui gazele naturale din Orientul Mijlociu, dar şi pe cele din Bazinul Caspic.

Proiectul Poseidon este administrat de Edison, a doua companie italiană de distribuţie, care nu se află în relaţii de afiliere cu Gazprom. În prezent, Poseidon este planificat să fie finalizat la sfârşitul lui 2009.

Energia nucleară

Mare parte din Europa (cu excepţia Franţei) a încercat să stea departe de opţiunea nucleară. Cele zece state care s-au alăturat UE în 2004 au fost obligate să negocieze închiderea unora dintre reactoare.

Cele mai afectate ţări de oprirea livrărilor de gaz sunt câteva dintre acestea. Bulgaria ia în considerare redeschiderea centralei de la Kozlodui, închisă odată cu intrarea în UE, în 2007. În Europa de Est sunt în construcţie numai două centrale nucleare, ambele tot în Bulgaria.

Gaz natural lichefiat

Acesta este o versiune a gazului natural care poate fi transportat după îngheţare. Centralele de producţie sunt, însă, greu de construit şi foarte scumpe, deşi pe termen lung distribuirea de gaz lichefiat este relativ ieftină şi rapidă, raportat la construirea de gazoducte. În prezent, în Europa de Sud-Est, doar Grecia deţine o astfel de centrală, dar Croaţia plănuieşte să construiască una
până în 2014.

Conducta Nabucco

Criza ruso-ucraineană ar putea readuce acest proiect la viaţă, care nu a trecut de faza de schiţă, în pofida celor aproape zece ani de susţinere din partea Comisiei Europene. Principala problemă a Nabucco este că nu se ştie clar cine va aproviziona cu gaz linia. Între candidaţi se află Azerbaidjan, Turkmenistan, Iran (care ar trebui să îşi revizuiască relaţiile cu Occidentul), Irak, Qatar şi Egipt.

Ultima schimbare majoră ar fi îmbunătăţirea situaţiei în Irak. Ar exista astfel posibilitatea ca gazul natural din Orientul Mijlociu, fie provenind din Irak, fie (mai degrabă) tranzitând Irakul către Turcia, să ajungă în conducta Nabucco.

În ciuda dificultăţilor, Bulgaria nu va reporni Kozloduiul

Deşi majoritatea marilor întreprinderi s-au închis, iar spitalele pot asigura doar operaţiile de urgenţă, guvernul de la Sofia a exclus, ieri, repunerea în funcţiune a centralei nucleare de la Kozlodui, închisă în 2006, la cererea Uniunii Europene. Ministrul economiei şi al energiei, Petăr Dimitrov, a anunţat că centralele bulgare sunt în curs de conversie pe păcură. 

Iluminatul stradal a scăzut la Sofia cu 50%, iar mijloacele de transport în comun nu mai sunt încălzite. Pierderile economice cauzate de restricţionarea consumului de gaze au ajuns la 253 de milioane de euro pe zi.