Ce cariere a distrus WikiLeaks?

În momentul în care s-a început publicarea a circa 250.000 de telegrame transmise de ambasadele americane din toată lumea Departamentului de Stat, Julian Assange declara cu emfază că WikiLeaks va schimba întreaga lume. Nu a fost tocmai aşa, cu toate că nimeni nu poate nega cicatricea lăsată de acest scandal pe faţa politicii internaţionale: cariere distruse, un dictator african înlăturat şi câteva momente jenante pentru o mână

Nu a avut, însă, magnitudinea unui cutremur devastator, aşa cum anticipa Assange, doarece cei pe care WikiLeaks i-a îngropat nu au fost figurile de prim plan ale politicii.

Ministrul Apărării din Liban, care a dat sfaturi Israelului cum să-i invadeze ţara, este încă în funcţie, la fel şi oficialul american care i-a făcut un portet decloc măgulior premierului italian Silvio Berlusconi.

Scandalul WikiLeaks a izbucnit şi în România dumincă, atunci când au apărut în presă primele telegrame trimise de ambasada americană de la Bucureşti. Întrebarea este: are publicarea acestor cablograme vreun impact în relaţiile româno-americane sau asupra vieţii politice de la noi?

Cine a avut de suferit de pe urma scandalului Wikileaks?

Bradley Manning, închis pe viaţă pentre scurgere de informaţii?

Poate cel mai mare perdant este soldatul american Bradley Manning, cel care a descărcat mii de documente secrete sau confidenţiale din reţeaua guvernului american. Armata a întocmit o listă cu 34 de capete de acuzare împotriva lui Manning, care şi-a putea petrece restul vieţii după gratii.

Julian Assange a promis în iulie că va plăti jumătate din onorariile avocaţilor apărării, estimate la 115.000 dolari, însă până în prezent a achitat doar 15.000 dolari.

Germanul Helmut Metzner şi portretul făcut Angelei Merkel

Primul diplomat care a fost concediat după apariţia în presă a telegramelor trimise de ambasadele americane din întreaga lume Departamentului de Stat a fost germanul Helmut Metzner. Acesta a fost concediat din poziţia de şef de cabinet al ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, în parte şi pentru portretul deloc măgulitor făcut cancelarului Angela Merkel: "lider slab, rareori creativ". Totuşi decizia de a renunţa la serviciile lui Metzner a fost luată ca urmare a îngrijorării stârnite la Berlin de detaliile oferite de acesta privind politica internă şi discuţiile dintre partide.

Gene Cretz, ambasador la Gaddafi şi la rebelii libieni

Gene Cretz a fost primul ambassador american în Libia după circa patru decenii. A rezistat în post din 2008 şi până în ianuarie, când a fost rechemat la Washington după ce în presă au apărut telegrame trimise de ambasada SUA la Tripoli în care sunt prezentate pe larg excentrităţile liderului libian Muammar Gaddafi.

Cretz a scos din nou capul la suprafaţă în martie, în Egipt, ca reprezentant al Departamentului de stat în discuţiile cu rebelii libieni.

Pe 10 martie, televiziunea de stat din Libia prezenta o înregistrare audio dintr-o convorbire între Cretz şi liderul rebel Omar al-Hariri, în care ultimul cerea sprijin, echipament militar şi asistenţă SUA. Acestă discuţie nu a fost confirmată de partea americană, însă, cert este că Cretz i-a informat pe membrii Congresului american despre situaţia delicată în care se află rebelii libieni.

Un alt ambasador american obligat să demisioneze după scandal WikiLeaks este Carlos Pascual.  Relaţia sa cu preşedintele mexican Felipe Calderón a fost total compromisă de apariţia unei telegrame privind războiul împotriva cartelurilor de droguri, pe care l-a calificat drept ineficient.

Zine el-Abidine Ben Ali, dictatorul corupt detronat de scânteia aprinsă de WikiLeaks

Debarcarea de la putere a dictatorului tunisian Zine el-Abidine Ben Ali este datorată, în parte, şi cablogramelor WikiLeaks. Telegramele trimise de oficialii americani prezintă pe larg nivelul corupţiei regimului lui Zine el-Abidine Ben Ali. Un activist tunisian declara pentru publicaţia britanică The Guardian: "WikiLeaks a confirmat ceea ce bănuiam cu toţii. Apoi un tânăr şi-a dat foc în semn de protest. Într-o altă zi 20 de oameni au fost ucişi şi pentru prima oară s-a ivit momentul oportun pentru răzvrătire şi răzbunare".

Rudolf Elmer, bancherul care nu ştie să ţină un secret

Rudolf Elmer, un fost angajat al băncii elveţiene Julius Baer, i-a predat lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, două CD-uri care conţin date despre mai bine de 2.000 de conturi secrete deschise de companii, afacerişti, politicieni sau vedete în paradisurile fiscale, cu scopul de a evita plata impozitelor. Elmer este acuzat că a încălcat secretul bancar şi că a pus în pericol clienţii băncii. Acesta este în prezent în puşcărie.

Pieter de Gooijer, olandezul care i-a sfătuit pe americani cum să şantajeze Olanda

Nominalizarea olandezului Pieter de Gooijer în funcţia de ambasador la Uniunea Europeană a fost retrasă, după ce WikiLeaks a publicat o telegramă în care Gooijer îi sfătuia pe oficialii americani cum să facă să oblige Olanda să-şi menţină soldaţii din Afganistan.

Gooijer i-a sugerat atunci lui Ivo Daalder, ambasadorul Statelor Unite la NATO, să lege prezenţa Olandei la discuţiile G20 de implicarea armată în Afganistan.

Soldaţii olandezi au fost retraşi din Afganistan în august, însă Parlamentul a aprobat detaşarea a 545 de soldaţi pentru instruirea poliţiei afgane.

Berry Smutny şi opiniile corecte despre programul Galileo

Berry Smutny, CEO-ul companiei germane de tehnologie spaţială OHB-System, este prima mare victimă făcută de WikiLeaks în sectorul privat.

Smutny şi-a pierdut jobul după ce a apărut într-o telegramă a ambasadei americane spunând că programul Galileo de navigare prin satelit finanţat de Uniunea Europeană e "o idee tâmpită care serveşte în principal intereselor Franţei" şi o "risipă a banilor contribuabililor europeni".

Partea proastă a fost că firma contractată pentru realizarea programului de mai multe miliarde de euro era chiar compania pe care acesta o conducea.

Smutny a declarat sub jurământ că acele vorbe nu-i aparţin. Nu a fost, însă, suficient pentru a-şi salva locul de muncă.

Oricum ar fi, Berry Smutny nu s-a înşelat. Pogramul Galileo are deja o întârziere de şase ani, a depăşit bugetul cu câteva miliarde şi este depăşit de tehnologia existentă.

Howard Davies, directorul unei prestigiase instituţii de învăţământ britanice care a râvnit la petrodolarii lui Gaddafi

Directorul Şcolii Economice din Londra a avut multe motive să demisioneze şi toate numite Gaddafi. Întregul scandal care a dus la demisia lui Howard Davies a fost declanşat de o telegramă publicată de WikiLeaks care scoate la iveală o înţelegere între London School of Economics şi regimul lui Muammar Gaddafi de a instrui angajaţii din sistemul public libian al Londra.

Davies şi.-a asumat întreaga responsabilitate pentru decizia luată de senatul LSE.

Manmohan Singh şi averile promise parlamentarilor dacă votau "corect"

Publicarea pe 17 martie a unei telegrame a ambasadei americane la Delhi a produs un adevărat cutremur în politica indiană. Telegrama publicată de ziarul the Hindu dezvăluie faptul că partidul lui Singh a plătit sume importante de bani parlamentarilor pentru a susţine o înţelegere nucleară cu SUA.

Cablograma arată cum funcţionează cea mai mare democraţie din lume. Celor 20 de parlamentari care putea face diferenţa li s-a oferit munţi de bani, funcţii în cadrul Guvernului şi chiar posibilitatea de a redenumi un aeroport. Potrivit telegramei, patru dintre parlamentari ar fi primit oferte de 2,5 milioane de dolari de căciulă pentru a vota cum dorea Singh.

Premierul indian a respins toate acuzaţiile, însă apele nu s-au liniştit, deaorece nu sunt primele acuzaţii de corupţie îndreptate împotriva cabinetului condus de acesta.