„Nu toţi americanii vor o Europă puternică“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Europarlamentarul ecologist Daniel Cohn-Bendit vrea să dezlege misterul finanţării campaniei împotriva Tratatului de la Lisabona, din Irlanda

Liderul Verzilor din Parlamentul European a explicat, în exclusivitate pentru „Adevărul“, de ce crede că SUA s-ar afla în spatele „Nu“-ului irlandez. 

Adevărul: De ce aţi lansat această dezbatere în Parlamentul European privind finanţarea campaniei contra Tratatului de la Lisabona care a dus la respingerea lui prin referendum, în Irlanda?

DCB: Mai întâi pentru că Declan Ganley a anunţat că va finanţa mai multe partide politice pentru alegerile europene din 2009 şi cred că alegătorii europeni au dreptul să ştie cine este în spatele acestor finanţări şi de unde vin banii. Pentru că este vorba despre alegeri europene.

Apoi, cred că şi alegătorii irlandezi au dreptul să ştie şi să înţeleagă de ce guvernul irlandez nu a făcut publice mai devreme toate informaţiile pe care le deţine despre Declan Ganley. Şi cum presa irlandeză publică, de ceva vreme, articole cu presupuneri şi informaţii despre sursa banilor lui Ganley, atunci consider că acesta devine un subiect european.

În acest caz, credeţi că este doar o întâmplare „debarcarea“ premierului irlandez proeuropean Bertie Ahern (ales la ultimul scrutin pentru un al treilea mandat, lucru neobişnuit în Irlanda, n.r.) chiar înainte de organizarea referendumului, sub pretextul unei poveşti vechi de 15 ani?

Nu pot să mă pronunţ asupra acestui lucru, trebuie întrebaţi irlandezii. S-au întâmplat însă, în Irlanda, o suită de lucruri pe care le-am putea numi bizare: finanţarea formaţiunii politice irlandeze Libertas, care nu este prea clară, ce sume de bani au fost alocate, viaţa lui Declan Ganley aşa cum o prezintă el şi care nu corespunde deloc realităţii, de unde provine averea sa, care sunt raporturile Pentagonului cu o societate care are sediul în Alaska. Toate acestea sunt lucruri care trebuie clarificate.
 
Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering, a spus, după intervenţia dvs, că a cerut o anchetă în legătură cu acest subiect. Care sunt însă atribuţiile Parlamentului, ce poate face într-o asemenea situaţie şi care sunt paşii de urmat?

Cred că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să cerem guvernului irlandez să spună ce ştie despre această persoană şi să pună la dispoziţia cetăţenilor europeni toate informaţiile pe care le deţine. Apoi, în funcţie de răspunsul primit, vom vedea dacă este nevoie de o comisie de anchetă, aşa cum s-a procedat în cazul „zborurilor CIA în Europa”, pentru că şi acest subiect a avut consecinţe asupra teritoriului european.

 Trebuie deci ştiut dacă avem nevoie de o asemenea comisie şi în acest caz. Pentru moment trebuie însă să vedem care este cea mai bună manieră de a face lumină în toată această poveste. 

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a transmis viitorului preşedinte al Statelor Unite un mesaj în care spune că Uniunea Europeană are nevoie de America, iar Statele Unite au nevoie de UE. Cum comentaţi acest mesaj?

Trebuie să spunem că există o parte a conservatorilor americani care sunt total împotriva întăririi Europei. Superputerea America şi hegemonia sa trebuie să prevaleze, iar o Europă puternică poate fi o concurentă pentru această hegemonie. Ca atare, orice încercare de stabilizare a Europei este periculoasă. 
 
Dacă ancheta va scoate la iveală elemente mai mult sau mai puţin relevante privind o încercare de a împiedica adoptarea tratatului în Irlanda, referendumul va fi reluat de pe poziţia iniţială?

De o manieră sau alta, referendumul irlandez va fi reluat, şi irlandezii se vor pronunţa asupra tratatului.

Bendit cere transparenţă

Daniel Cohn-Bendit, co-preşedintele Alianţei Verzilor din PE, a declanşat o dezbatere aprinsă în Parlamentul European după ce a declarat, în deschiderea sesiunii plenare din luna septembrie, că UE ar trebui să investigheze sursele de finanţare ale formaţiunii politice irlandeze Libertas. Bendit susţine că deţine informaţii care să ateste că diferite agenţii americane ar fi finanţat campania Libertas împotriva Tratatului de la Lisabona.

Ca urmare a declaraţiilor lui Bendit, preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pottering, i-a cerut fondatorului Libertas, Declan Ganley, să facă publice fondurile folosite în campanie. Libertas a cheltuit în cadrul campaniei 912.753 de euro. Tratatul de la Lisabona a fost respins de irlandezi prin referendum popular la 12 iunie. (G.D.R.)

image

Trebuie să spunem că există o parte a conservatorilor americani care sunt total împotriva întăririi Europei

image


Daniel Cohn-Bendit,
europarlamentar

Informaţiile trebuie verificate

Dar acum există alt punct de plecare...

Vom vedea. Sunt, deocam-dată, o serie de întrebări care vizează finanţarea Libertas şi a lui Declan Ganley, iar ele trebuie să primească răspuns. Dacă ducem la bun sfârşit acest demers, vom vedea care sunt învăţămintele pe care le tragem de aici.
 
Şi ce se va întâmpla dacă acuzaţiile aduse lui Declan Ganley sunt adevărate?

Este o situaţie foarte complicată şi, dacă chiar există o legătură cu America, atunci trebuie adresată această întrebare guvernului american. Mai întâi, însă, trebuie dovedite informaţiile din presă.

Anarhist şi antigaulist

Daniel Marc Cohn-Bendit, copreşedintele Alianţei Verzilor din Parlamentul European, este unul dintre cei mai controversaţi politicieni europeni. Bendit s-a născut în Franţa, în 1933, din părinţi evrei de origine germană, refugiaţi în Hexagon de teama regimului nazist. Începând cu anul 1966, aderă la organizaţii extremiste de stânga, cum ar fi Federaţia anarhistă, Grupul anarhist din Nanterre, şi scrie la revista “Noir et Rouge”.

În Nanterre, Bendit a militat pentru libertatea sexuală, devenind celebru când a întrerupt discursul unui ministru pentru a cere acces liber la căminul de fete din campusurile studenţeşti.  În 1968 a fost unul dintre liderii mişcării antigauliste de la Paris, alături de alţi tineri marxişti. Ulterior, se întoarce în Germania unde îşi începe ascensiunea politică pe culoarul stângii, iar în 1984 se alătură Partidului Verde German. (G.D.R.)

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite