Viktor Iuşcenko forţează anticipatele în Ucraina

Constituţia ţării şi parlamentul sunt însă de partea premierului "inamic" , Viktor Ianukovici Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a semnat luni decretul de dizolvare a

Constituţia ţării şi parlamentul sunt însă de partea premierului "inamic" , Viktor Ianukovici

Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a semnat luni decretul de dizolvare a Legislativului şi a fixat data alegerilor anticipate la 27 mai.

Modalitatea aleasă de preşedinte pentru a pune, astfel, capăt crizei politice întâmpină rezistenţă şi provoacă contrareacţii pe măsură. Parlamentul (Rada), în prezent controlat de coaliţia premierului Viktor Ianukovici, a adoptat în regim de urgenţă o rezoluţie în care apreciază decretul drept "începutul unei lovituri de stat" şi a interzis guvernului să finanţeze alegerile anticipate convocate de Iuşcenko. Analiştii spaţiului ucrainean se tem că actuala criză poartă în ea germenii unei mega-înfruntări de tipul celei care a precedat victoria "revoluţiei portocalii", în urmă cu doi ani şi jumătate. Cu atât mai mult cu cât adepţii premierului, în număr mai mare astă dată decât suporterii portocalii, au făcut o tabără improvizată în faţa Radei, pentru a se opune dizolvării acesteia.

Acuzaţii reciproce

Şi Iuşcenko, şi parlamentul se acuză reciproc de încălcarea Constituţiei. Apărându-şi, în direct la televizor, decizia de a dizolva parlamentul, preşedintele a adus ca argument în acest sens tentativele coaliţiei majoritare de a racola parlamentari din rândul opoziţiei. Reprezentanţii majorităţii din Radă i-au răspuns cu aceeaşi monedă, susţinând că Iuşcenko încalcă legea fundamentală a ţării suspendând activitatea Legislativului.

Ce "arme" are la dispoziţie Ianukovici

Ales preşedinte în urma "revoluţiei portocalii" din 2004, dar nedispunând de o majoritate parlamentară confortabilă, Viktor Iuşcenko a fost nevoit să-şi numească inamicul politic numărul 1 şi fostul contracandidat la prezidenţiale, Viktor Ianukovici, în postul de premier. Aceasta, după ce coaliţia lui Ianukovici (formată din 3 partide) a câştigat, în urma alegerilor legislative de anul trecut, 239 de locuri din 450 în Rada de la Kiev. În scurt timp, coaliţia majoritară şi-a sporit efectivele, cu ajutorul dezertorilor din tabăra portocalie, ajungând la 300 de deputaţi. Susţinut de cele două treimi ale Legislativului, Ianukovici poate:

a) să ignore vetoul preşedintelui pe un proiect de lege

b) să impună modificarea constituţiei fără acordul acestuia

Cum se poate dizolva Rada în litera Constituţiei

Conform Constituţiei ucrainene, Rada (parlamentul) poate fi dizolvată dacă întruneşte sub 300 de deputaţi. Pentru a atinge însă acest prag de "avarie", parlamentari din opoziţie, aparţinând partidului Ucraina Noastră (apropiat preşedintelui) şi Blocului Timoşenko (BIUT) ar trebui să renunţe la calitatea de deputat.

UE ia distanţă, Statele Unite sunt îngrijorate

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a făcut, ieri, apel la toate forţele politice din Ucraina, pentru găsirea unei "soluţii paşnice" a crizei, anunţând, cu aceeaşi ocazie, că UE nu are deocamdată intenţia de a-şi oferi serviciile de mediator. Bruxelles-ul a mai anunţat că situaţia instalată în Ucraina nu afectează negocierile noului acord al UE cu această ţară. Un mesaj similar a fost transmis pe adresa Kievului şi de la Berlin, iar Moscova a îndemnat, ieri, cele două tabere la "reţinere". Şi Washingtonul a dat, ieri, semne de preocupare - este de notorietate importanţa strategică pe care acordă Statele Unite Ucrainei în această regiune -, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Sean McCormack declarând că "Statele Unite cer liderilor politici ucraineni să-şi asume responsabilitatea pentru acţiunile susţinătorilor lor şi să menţină calmul". Cancelariile occidentale se tem că o prelungire a luptei politice în stradă, cu manifestaţii violente şi de durată, vor destabiliza Ucraina. Iar haosul şi nesiguranţa ar putea avea repercusiuni nedorite asupra transportului de petrol şi gaze spre UE, ce tranzitează, în mare parte, această ţară.