Vezi ce se întâmplă cu Grecia dacă iese din zona euro?

Grecia, la un pas de falament

Situaţia economică şi financiară a Greciei ar fi mult mai bună acum dacă nu ar fi aderat la zona euro. Ce s-ar întâmpla dacă ar renunţe acum la euro, se întreabă jurnaliştii de la ,,New York Times".

Greciei i-ar fi fost mai bine dacă nu ar fi adoptat moneda unică europeană sau dacă ar fi fost dată afară din zona euro în 2004, când oficialii de la Atena au recunoscut că au ,,ajustat" situaţia finanţelor elene doar pentru a intra în clubul select. Preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a asigurat zilele trecute, la reuniunea miniştrilor de Finanţe de la Luxemburg, că Republica Elenă nu va ieşi din zona euro.

Nu există bază legală

Jurnaliştii de la „New York Times" amintesc că de fapt nici nu există vreo bază legală pentru părăsirea zonei euro de către vreunul din cele 17 state membre. Chiar şi aşa, soluţii se pot găsi, dacă Guvernul de la Atena dă semne că vrea să revină la vechea monedă, drahma, comentează publicaţia americană.

Citeşte şi
Grecia a anunţat că va rata ţinta de deficit. Ar trebui lăsată să dea faliment?

Exemplul Argentinei

Dacă ar urma exemplul Argentinei, care a dat faliment în urmă cu 10 ani, Grecia ar putea să-şi preschimbe datoriile din euro în drahmă, la vechea rata de schimb de 340,75 drahme/euro. Cu sigurnaţă drahma se va devaloriza rapid, iar deţinătorii de obligaţiuni ar înregistra o pierdere imensă. Denominarea a dat însă roade în cazul Argentinei: volumul exporturile a crescut, iar economia s-a reechilibrat.

Falimentul sistemului bancar

Experţii de la UBS îi contrazic însă pe jurnaliştii de la ,,New York Times", amintind cât de costisitoare este ieşirea din zona euro a unui stat. În primul rând, instituţiile şi companiile statului riscă intrarea în incapacitate de plată, iar sistemul bancar ar da faliment, arată documentul citat de „Business Insider".

Proiectul de buget al Greciei pentru anul viitor prevede un deficit de 8,5 % al Produsului Intern Brut, în timp ce nivelul stabilit cu UE şi FMI este 7,6 la sută.

Oameni sărăciţi

Nici denominarea nu ar ajuta prea mult pentru că fiecare cetaţean ar urma să piardă între 9.500 de euro şi 11.500 de euro, doar in primul an. Ulterior, suma ar ajunge la 3.000-4.000 de euro de persoană. Ţara ar avea de plătit între 40 şi 50% din Produsul Intern Brut doar în primul an.