VIDEO Accidentul aviatic de la Smolensk: greşeală de pilotaj sau act premeditat?

Tragedia aviatică de la Smolensk continuă să fie intens mediatizată de presa mondială. Decesul preşedintelui Poloniei, Lech Kaczynski, şi a altor 94 de oficiali din delegaţia oficială a acestui stat ridică, încă, semne de întrebare, după cum relatează Ria Novosti.

Anchetatorii au foarte mult de lucru pentru a stabili cauzele exacte ale prăbuşirii aparatului de tip Tupolev 154, după cum anunţă agenţia Ria Novosti. Modul în care s-a produs accidentul, problemele de comunicare, condiţiile meteo, neelucidate nici până la această oră, şi incapacitatea pilotului de a ateriza, după patru încercări, dau naştere la speculaţii în presa mondială.

Mai citiţi şi:

VIDEO Greşelile de pilotaj care au dus la mari dezastre în istoria aviaţiei

Accidente aviatice / avioane care s-au prăbuşit în ultimii ani

VIDEO Traian Băsescu: Voi zbura cu aeronava "Carpaţi" până când România va avea condiţii să aibă un alt avion

UPDATE 13.00 Examinarea cutiilor negre ale aeronavei prezidenţiale poloneze, un avion Tu-154, a arătat că echipajul a efectuat două încercări de aterizare şi nu patru, cum s-a afirmat iniţial, potrivit postului polonez de televiziune TVN24, citat de postul Radio Polonia în pagina electronică.

Citeşte în EXCLUSIVITATE ce reacţie au avut doi alpinişti polonezi, care fac echipă cu un român, pe muntele morţii, când au aflat despre tragedie

A fost avionul scos din uz?

Unii experţi sugerează ipoteza conform căreia aparatul Tupolev 154 era unul „îmbătrânit”, care nu trebuia să mai transporte pasageri la acea dată. Construită în 1984, aeronava ar fi putut fi considerată cauza accidentului de la Smolensk.

Ediţia online a publicaţiei New York Times îl citează pe Paul Hayes, directorul unei firme de consultanţă aviatică, specialist în asigurări şi accidente aeronautice, în care se lansează ipoteza conform căreia Tu-154 este un aparat vechi, a cărei construcţie a fost oprită în urmă cu două decenii.

Chiar dacă Rusia a renunţat să mai fabrice avioane de tip Tupolev 154 încă de acum 20 de ani, în lume mai există încă 200 astfel de aparate, după cum relatează Paul Hayes, care a mai adăugat că aparatul prăbuşit în Rusia este unul dintre cele mai mici modele aflate încă în serviciu.

Presa poloneză a relatat că fostul prim-ministru al acestei ţări, Leszek Miller, care a supravieţuit, în anul 2003, unui accident de elicopter, a prezis un astfel de dezastru. Oficialul polonez ar fi cerut Guvernului înlocuirea flotei prezidenţiale pe motiv că „aceasta este îmbătrânită”, însă nu au fost găsite fonduri pentru a rezolva această problemă.

Aeronava avea 5.004 ore de zbor şi 1.823 de aterizări

James Fallows, corespondent naţional pentru revista „The Atlantic”, este de părere că aparatul era scos din uz, chiar dacă acesta se afla la adăpostul unei garanţii de zbor. „Speculaţiile legate de «îmbătrânirea» modelului Tu-154 sunt pertinente. Este normal ca lumea să fie îngrijorată de faptul că s-a folosit o aeronavă veche, însă aceste supoziţii sunt valabile până la un anumit punct”, a concluzionat Fallows.

Televiziunea din Polonia a prezentat un material prin care s-a arătat că aeronava a fost supusă, în urmă cu câteva săptămâni, unui control de revizie majoră. După încheierea testelor s-au dat asigurări că modelul Tupolev 154 poate efectua curse în condiţii optime, fiind „un aparat sigur”.

„Din momentul în care a intrat în serviciu, avionul a avut 5.004 zboruri şi 1.823 de aterizări. Pentru o aeronavă din această clasă nu este foarte mult”, a declarat Alexei Guşev, şeful serviciului de mentenanţă şi întreţinere pentru astfel de aparate.

Ediţia online a BBC News îl citează pe Paul Duffy, expert în aviaţia rusă, acesta declarând că Tu-154 funcţionează doar în anumite zone. Duffy a mai precizat că doar câteva din cele 28 de avioane Tupolev, de genul celui căzut la Smolensk, s-au prăbuşit din cauza unor defecţiuni tehnice.

„Aparatele Tu-154 operează în regiuni care nu au un control foarte bun al traficului aerian şi echipamente de navigaţie, precum şi în condiţii foarte dificile de vreme”, a adăugat Paul Duffy. Expertul a adăugat că aceste tip de model este unul solid şi că este greu de explicat, la această oră, cauza principală a accidentului de la Smolensk.

Condiţii meteo: a fost sau nu ceaţă în momentul aterizării?

Una din cauze a fost ceaţa, după cum au anunţat şi anchetatorii. Problema principală este că aeronava Tupolev-154 a fost văzută, înainte de impact, de mai mulţi martori oculari, lucru ce pare să infirme, cel puţin pentru moment, faptul că acest aparat nu ar fi putut ateriza din cauza condiţiilor meteorologice.

James Fallows a declarat în revista „The Atlantic” că rapoartele iniţiale primite de la aeroportul militar din regiune arată faptul că la Smolensk era o ceaţă deasă înainte ca aeronava preşedintelui Poloniei să ajungă pe pistă. „În aceste condiţii, vremea ar putea fi un factor decisiv în această catastrofă”, a fost de părere reporterul.

„Problema esenţială la aterizările în condiţii meteo improprii, respectiv ceaţă densă, este că vizibilitatea nu e foarte bună, chiar redusă”, a precizat Fallows. „Dacă nu au putut vedea pista, atunci piloţii au avut mari probleme la aterizare. Este ca şi cum ai conduce pe un drum cu 100 de mile pe oră fără a vedea ce se întâmplă pe acel drum”, a încheiat corespondentul revistei „The Atlantic”.

Piloţii: greşeală umană la manşă sau decizii eronate?

Thomas Shultz, expert în aviaţie, a declarat într-un interviu acordat canalului de televiziune TBN-24 TV că vina în accidentul aviatic de la Smolensk îi aparţine, în totalitate, pilotului.

„A fost o problemă cu pilotul, în condiţiile în care acesta a încercat să aterizeze de trei sau chiar de patru ori. Dacă s-a ajuns aici a fost o situaţie de urgenţă”, a spus Shultz. Expertul în aviaţie crede că, la acea oră, comandantul aeronavei a fost sub presiune, primind ordine de la oficialii polonezi din avion.

Cotidianul New York Times a publicat un articol prin care se arată că pilotul avionului Tupolev-154 ar fi încercat de mai multe ori aterizarea deoarece delegaţia poloneză era în întîrziere, oficialii din această ţară urmând să participe, în ziua accidentului, la ceremonia de la Katyn.

Conform sursei citate, pilotul ar fi ignorat unele indicaţii primite de la sol, de la controlorii de trafic, şi, sub presiunea unor posibile ordine venite din interior, ar fi forţat cu orice chip să aterizeze la Smolensk.

New York Times subliniază faptul că, în urmă cu doi ani, preşedintele Kaczynski ar fi intrat într-o dispută cu un pilot, deoarece acesta a ignorat ordinele şefului statului polonez de a ateriza la Tbilisi, în Georgia. Kaczynski a cerut comandantului aeronavei să ajungă la sol, în ciuda condiţiilor meteo nefavorabile. La acea dată, pilotul a luat decizia de a merge către Baku, în Azerbaidjan, şi de a ateriza în condiţii sigure, fără a pune în pericol viaţa demnitarilor din delegaţie.

Referitor la acest subiect, cotidianul polonez Dziennik a arătat că şeful statului l-ar fi ameninţat pe comandantul aeronavei. Kaczynski i-ar fi spus pilotului că va suferi consecinţele pentru decizia respectivă deoarece nu s-a supus ordinelor. „Dacă cineva se hotărăşte să devină pilot, acesta nu trebuie să se teamă de nimic”, a declarat şeful statului din Polonia în 2008. „Ne vom ocupa de această problemă în momentul când ne vom întoarce în ţară”, a încheiat atunci Lech Kaczynski.

În loc de o presupusă pedeapsă, la întoarcere, pilotul a primit o medalie, fiind recompensat pentru faptul că a aterizat în siguranţă la Baku.

Lech Walesa: „Nu avem cum să dăm vina pe pilot. Este prea devreme!”

Fostul preşedinte al Poloniei, Lech Walesa, a declarat pentru cotidianul britanic „The Guardian” că „este prea devreme să dăm vina pe pilot”. „Uneori, planul de zbor al căpitanului aeronavei nu coincide cu recomandările venite în timpul cursei. Însă comandantul ar trebui să ia decizia finală în privinţa problemelor esenţiale din timpul cursei”, a precizat Walesa.

Fostul preşedinte al Poloniei a mai afirmat că pilotul ar fi putut acţiona la indicaţiile unei alte persoane. Walesa a spus că piloţii care fac parte din detaşamentul ce zboară cu demnitarii polonezi sunt profesionişti cu cea mai înaltă calificare şi că „este puţin probabil să fi putut lua de sine stătător decizia de a face încercare după încercare să aterizeze în condiţii de ceaţă”.

Smolensk sau teoria conspiraţiei

Toate aceste afirmaţii şi ipoteze publicate mai sus nu fac decât să alimenteze teoriile conspiraţiei care abundă deja pe bloguri, referitoare la o posibilă implicare a ruşilor în tragedia aviatică.

Cotidianul britanic „The Daily Mail” a publicat declaraţiile făcute de Edward Lucas, expert pe probleme est-europene, acesta susţinând faptul că „deşi nu există nicio dovadă de sabotaj în acest accident, mulţi polonezi vor crede că este vorba despre o paralelă istorică şi vor acuza Rusia”.

Avionul în care se afla preşedintele Kaczynski se îndrepta către Smolensk, pentru ca şeful statului polonez să ia parte la cea de-a 70-a aniversare a comemorării victimelor din masacrul de la Katyn, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mii de ofiţeri polonezi au murit atunci ucişi de către poliţia secretă sovietică, acesta rămând unul din cele mai dureroase evenimente din istoria poporului polonez.

Legătura dintre Smolensk şi Katyn a fost făcută imediat, paralele între cele două evenimente existând din diverse puncte de vedere. S-a invocat, la început, faptul că este vorba de sabotaj, apoi de antentat. Totul a rămas, deocamdată, la stadiul de teorie.

Faptul că piloţii au comunicat cu turnul de control din Smolensk în limba rusă şi lungimea pistei fac ca lumea să se întrebe dacă nu cumva este vorba despre o „teorie a conspiraţiei”. Un avion Tu-154 are nevoie de o pistă destul de lungă pentru a ateriza în condiţii optime, aproape de 2.000 de metri, în timp ce la Smolensk aceasta măsoară doar 1.700 de metri.

Dialogul dintre piloţi şi controlorii de trafic din turnul de control de la Smolensk ridică semne de întrebare. Comunicarea în aviaţie se face în limba engleză, însă înregistrările apărute ulterior pe anumite site-uri ruseşti ne arată o convorbire în limba rusă. Până la elucidarea misterului şi decodificarea cutiilor negre, cauzele accidentelor rămân pure speculaţii.