VIDEO Ce vrea Partidul Piraţilor de la europeni

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alegerile din 7 iunie au consfinţit intrarea în Parlamentul European a Partidului Piraţilor din Suedia. Formaţiunea, infiinţată în 2006, militează pentru reformarea legilor privitoare la drepturile de autor şi la patente, astfel încât filmele şi muzica să poată fi descărcate gratuit de pe internet în condiţii perfect legale.

Partidul Piraţilor a obţinut, duminică, 7,1% din voturile celor care s-au prezentat la urne. Aceste procente le permit "piraţilor suedezi", în condiţiile actuale, să trimită la Bruxelles un europarlamentar, din 18, câţi vor reprezenta Suedia. Dacă Tratatul de la Lisabona intră în vigoare, Partidul Piraţilor va avea două scaune de europarlamentar.

Ce se ascunde, însă, în spatele unui partid cu o denumire atât de exotică? Istoria partidului este una recentă, la fel ca problemele pe care şi-a propus să le rezolve. Prima oară au participat la nişte alegeri, în spetembrie 2006, pentru parlamentul suedez, Partidul piraţilor a obţinut 0,63%. Nu a reuşit să intre în legislativ, dar a fost al treilea  partid dintre cele care au rămas pe dinafară. Partidul Piraţilor spera să treacă pragul de 4% (aproximativ 225.000 de alegători) bazându-se pe apoximările referitoare la numărul suedezilor care descarcă în mod frecvent fişiere de pe internet protejate de copyright: între 800.000 şi 1,1 milioane.



O contribuţie importantă la ascensiunea acestui partid a avut-o verdictul în procesul Golfului Piraţilor, pronunţat în această primăvară. Atunci, fondatorii trackerului de BitTorrent Pirate Bay (Golful Piraţilor) au fost condamnaţi la 1 an de închisoare fiecare şi la plata unor amenzi care însumau aproximativ 3,5 milioane de dolari, fiind găsiţi vinovaţi de complicitate la încălcarea drepturilor de autor.

image

 

În luna aprilie, după pronunţarea verdictului, partidul a câştigat 3.000 de noi membri în numai 7 ore. În numai o săptămână, numărul membrilor a crescut de la 15.000 la 40.000 (grafic). Din acest punct de vedere, Partidul Piraţilor ajunsese mai mare decât 5 dintre cele 7 partide din parlamentul suedez.

"Este un partid al tocilarilor"

"Cu siguranţă au fost foarte norocoşi că verdictul procesului vizând The Pirate Bay a fost dat la începutul campaniei. Dar aveau potenţial să progreseze oricum"
, consideră Ulf Bjereld, politolog la universitatea Göteborg.





Alegerile europene, a căror miză este privită drept limitată şi la care rata de participare este scăzută, au reprezentat cadrul ideal pentru a face senzaţie electorală, subliniază experţii. "Oamenii au tendinţa să creadă că nu există o mare diferenţă între partide pentru alegerile europene, deci este mai uşor să reuşeşti cu un profil deosebit", consideră Toivo Sjörén, director în cadrul institutului de sondaje Sifo.

Portretul-robot al alegătorului care a votat pentru Partidul Piraţilor este tânăr, bărbat, pasionat de internet. Potrivit unui studiu preelectoral al Sifo, aproape 13% dintre cei cu vârstă sub 30 de ani, 7% dintre cei cu vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani şi numai 3% dintre cei de peste 49 de ani ar fi votat partidul. Deşi formaţiunea a fost creditată cu 10,5% din intenţiile de vot în rândul electoratului masculin, Partidul Piraţilor a atras numai 1,5% dintre cele ale femeilor.

image

"Este un partid al tocilarilor",

admite zâmbind Brian Levinsen, în vârstă de 31 de ani, membru din 2006, la un miting electoral din Stockholm.

"Suntem pe Twitter, pe Skype, folosim blogurile", a explicat Jan Lindgrem, însărcinat cu campania în Stockholm. "Este întotdeauna cineva conectat, chiar la ora 2 sau 4 dimineaţa", adpugă el.

Pasionţi de internet, susţinători ai legalizării file sharingului, mulţi dintre membrii formaţiuni spun că s-au înscris şi de teama unei societăţi de tip "Big Brother".

Ce propune Partidul Piraţilor


Agenda Partidului Piraţilor conţine trei puncte principale.

  • Reformarea legii drepturilor de autor
  • Abolirea patentelor
  • Respectarea dreptului la viaţă privată


Cine nu a făcut bani în primii doi ani dintr-o creaţie, nu va face niciodată

În privinţa drepturilor de autor, Partidul Piraţilor cere ca folosirea non-comericală a creaţiilor intelectuale să fie liberă. Cu alte cuvinte, oricine are dreptul să descarce muzică şi filme de pe internet, atât timp cât nu le foloseşte în scop comercial.

În privinţa folosirii comericale a creaţiilor intelectuale, suedezii propun ca drepturile de autor să fie valabile timp de cinci ani. Viaţa comercială a creaţiilor culturale este foarte scurtă în zilele noastre, susţin liderii Partidului Piraţilor. El argumentează prin faptul că, în epoca noastră, cine nu a făcut bani în primii doi ani dintr-o creaţie, nu va face niciodată.

Partidul Piraţilor cere renunţarea la patente, pe motiv că acestea ar fi letale. Dacă ar fi eliminate patentele pentru medicamente, multe vieţi ar putea fi salvate, deoarece medicamentele ar putea fi fabricate, în acest fel, mai ieftin.

Iată câteva cuvinte despre viziunea preşedintelui Partidului Piraţilor, Rickard Falkvinge.




Francezii iau deja măsuri drastice împotriva file-sharingului

Apariţia Partidului Piraţilor vine într-un moment de criză a mediului virtual, un moment în care legislaţia statelor nu este întocmai clară în ceea ce priveşte activitatea personală desfăşurată pe internet. Astfel, o reglemantare a acestor activităţi este în plină desfăşurare în toată Europa.

Cel mai cunoscut şi mediatizat caz este cel al Franţei, stat care a decis să-i pedepsească pe aceia care nu respectă legea copyrightului cu  interdicţia de a mai folosi conexiunea la internet timp de un an.

Industria muzicală franceză a reuşit de curând să convingă guvernul sa scoată o lege potrivit căreia oamenii vor fi deconectaţi de la internet dacă primesc mai mult de doua avertismente de încălcare a copyrightului.

Astfel, la 3 aprilie, Adunarea Naţională a Franţei a votat, cu puţinii membri prezenţi în sală, legea formulată de guvern.

Ministrul culturii francez, Christine Albanel, susţine că efectele file-sharingului reprezintă un adevarat dezastru, şi că pirateria daunează în mod serios economiei şi stânjeneşte dezvoltarea culturală.

Publicul s-a opus activ legii, arătând că aceasta restrânge libertatea şi dreptul la viaţă privată. Într-un sondaj recent, 90% dintre cei intervievati au fost impotriva legii.

Nicolas Maubert, un avocat francez, a afirmat că legea poate fi atacată pentru că blocarea accesului la internet ar putea incălca drepturile constituţionale.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite