VIDEO Acum 70 de ani a început al Doilea Război Mondial

VIDEO Acum 70 de ani a început al Doilea Război Mondial

Acum 70 de ani începea cel de-al Doilea Război Mondial, cel mai sângeros conflict din istoria omenirii. Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial continuă şi astăzi să provoace scântei în relaţia dintre Federaţia Rusă şi UE.

Citiţi şi:

• 1939: mâine, război
• Regele Mihai: în abandonarea Basarabiei nu s-a putut ţine cont de "calea morală"
• Putin cere Poloniei să întoarcă pagina. Ribbentrop-Molotov a fost pact de neagresiune
• Dan Dungaciu: Nedreptăţi istorice pentru România

În dimineaţa zilei de 1 septembrie 1939, tancurile germane traversau graniţa cu Polonia. Era momentul de debut al celui de-al Doilea Război Mondial. După doar trei săptămâni, armata nazistă făcea joncţiunea cu Armata Roşie, un alt moment simbolic, ce reprezenta punerea în practică a Pactului Ribbentrop-Molotov, actul ce consfinţea înţelegerea regimurilor totalitare împotriva democraţiei.

Deşi au trecut şapte decenii de la începutul acestui război, nu există încă un consens în ce priveşte vinovaţii  şi cauzele ce au dus la declanşarea celei mai sângeroase conflagraţii din istoria omenirii.

Putin acuză Occidentul

Majoritatea istoricilor occidentali susţin că războiul a fost posibil în primul rând deoarece naziştii semnaseră cu doar o săptămână înainte un tratat de neagresiune cu Uniunea Sovietică.

Oficialii polonezi organizează astăzi mai multe manifestări dedicate comemorării a 70 de ani de la începutul conflictului, la evenimente fiind aşteptaţi numeroşi lideri politici importanţi, precum cancelarul german Angela Merkel, premierul francez François Fillon sau cel rus, Vladimir Putin. Ceremoniile vor fi organizate la Westerplatte, în apropiere de Gdansk, unde, la 1 septembrie 1939, au fost trase primele salve de tun în cel de-al Doilea Război Mondial.

Premierul rus, Vladimir Putin, va încerca să se opună tentativelor de „revizuire a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial“, după cum se exprima ieri unul dintre consilierii săi. De altfel, chiar Putin a declarat într-un interviu acordat cotidianului polonez „Gazeta Wyborcza“ că, în 1938, „Franţa şi Marea Britanie au semnat la Munchen faimosul tratat cu Hitler, ruinând toate speranţele unui front comun de luptă împotriva fascismului“.

Versiunile ruseşti, germane şi poloneze referitoare la război nu coincid absolut deloc. Astfel, Moscova îi acuză chiar pe polonezi pentru declanşarea războiului, susţinând că Varşovia a cooperat cu Germania nazistă în anii ’30. Serviciul rus de Informaţii Externe anunţa, în urmă cu câteva zile, publicarea, astăzi, a unor „documente inedite“ privind politica poloneză din perioada 1935-1945.

Merkel îşi cere scuze

Spre deosebire de ruşi, germanii îşi asumă vina principală pentru declanşarea războiului. „1 septembrie este în mod evident o zi a durerii şi a suferinţei, dar şi de reamintire a vinei pe care o poartă Germania pentru cel de-al doilea Război Mondial”, declara cancelarul german Angela Merkel, în urmă cu câteva zile. „Ziua reprezintă totodată şi un simbol al gratitudinii şi al încrederii“, a mai spus Merkel, cu referire la reconcilierea dintre Germania şi inamicii săi din timpul războiului.

Comisia adevărului

Numeroşi europarlamentari au susţinut la sfârşitul legislaturii trecute un proiect care milita pentru stabilirea zile de 23 august ca dată de comemorare a victimelor nazismului şi comunismului. Rezoluţia punea astfel semnul egalităţii între crimele comunismului şi cele ale nazismului. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a votat recent o astfel de rezoluţie prin care pune semnul egalităţii între regimul nazist şi cel comunist.

Ruşii au reacţionat dur, acuzând o „jignire la adresa istoriei“. Documentul subliniază că, în secolul XX, ţările Europei s-au confruntat cu două puternice regimuri totalitariste – nazist şi stalinist, în timpul cărora au avut loc genocide, s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului, au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii.

În replică, cuplul Medvedev- Putin a constituit o comisie specială ce are rolul de a lupta împotriva „falsificatorilor“ istoriei Rusiei. Analiştii atrag însă atenţia că această comisie este mai degrabă tipică unui regim totalitar.

„Vizuina lupului“ a devenit obiectiv turistic în Polonia

“Vizuina lupului” (Wolfsschanze), cartierul general al lui Adolf Hitler, a cărui detonare a ordonat-o în 1945, este în prezent o mare atracţie turistică în nord-estul Poloniei.

Ruinele „vizuinii“, cel mai mare cartier general al lui Hitler 

Hitler a petrecut acolo peste 800 de zile, adică aproape jumătate din război. Aici, contele Claus Schenk von Stauffenberg  a încercat să-l ucidă la 20 iulie 1944, în aşa-numita “Operaţiune Walkiria”. Atentatul a eşuat deoarece un ofiţer, incomodat de servieta unde se găsea bomba, a deplasat-o înainte ca aceasta să explodeze, Hitler scăpând doar cu câteva zgârieturi. Colonelul Stauffenberg şi alţi trei complici au fost executaţi în aceeaşi seară.

Numeroşi turişti se plimbă în prezent pe acest teren de 250 de hectare de la Gierloz, în apropiere de Ketrzyn, fostul oraş Rastenburg.

Acesta adăpostea în trecut aproximativ 200 de clădiri în care locuiau până la 2.000 de persoane, adjutanţi, gărzi SS, mareşalul Hermann Goering şi feldmareşalul Wilhelm Keitel.

Adolf Hitler a primit la Gierloz şi vizitatori aliaţi ai Germaniei naziste, cum ar fi dictatorul italian Benito Mussolini, care a venit acolo de trei ori.

Acest cartier general, ascuns în mijlocul unei păduri înconjurate de lacuri şi mlaştini din fosta Prusie Orientală, a fost cel mai mare din cele zece utilizate de Hitler.

În 1945, când l-au aruncat în aer, germanii au trebuit să folosească aproximativ zece tone de explozibil pentru fiecare buncăr al “vizuinii” şi au lăsat în urmă 54.000 de mine.

Polonezii îşi plâng eroii de la Katyn

Cel mai sensibil subiect în relaţia ruso-poloneză este masacrarea a 22.500 de militari şi civili polonezi de către poliţia secretă sovietică (NKVD), în 1940, la Katyn. Majoritatea erau ofiţeri polonezi capturaţi de sovietici şi se aflau deci sub protecţia acordurilor de la Geneva. Documentele făcute publice după căderea URSS arată că sovieticii au selecţionat în mod premeditat, pentru execuţie, oameni cu pregătire, precum ingineri, profesori, avocaţi, preoţi sau aristocraţi.

După execuţie, sovieticii i-au îngropat pe polonezi în pădure, în gropi comune. Ruşii au încercat să-i învinovăţească pe germani pentru acest masacru, însă la sfârşitul războiului a devenit evident că acele crime au fost organizate de ruşi. Subiectul va fi discutat astăzi de premierul Vladimir Putin cu omologul său polonez, Donald Tusk. Ruşii nu au recunoscut nici astăzi că acele masacre reprezintă un genocid.
Imagini de la invadarea Poloniei şi un discurs al lui Hitler