VIDEO Merkel, încă patru ani în fruntea Germaniei

VIDEO Merkel, încă patru ani în fruntea Germaniei

Creştin-democraţii cancelarului au obţinut 33,5% din voturi, potrivit exit-poll-urilor, în timp ce social-democraţii au doar 23,3 procente. Rezultatul i-ar permite Angelei Merkel să formeze o coaliţie cu liberalii, care sunt cotaţi cu 14,6% din voturi.

Partidul Creştin-Democrat al cancelarului Angela Merkel a câştigat detaşat alegerile generale din Germania, cu 33,4%, potrivit unor exit-poll-uri difuzate de posturile de televiziune ARD şi ZDF.

Citiţi şi:

• Merkel a fost felicitată de către Sarkozy
• VIDEO Alegeri parlamentare în Germania: Merkel spune că va guverna alături de liberali
• Tombolă pentru a atrage germanii la urne
• Secretul lui Merkel

Partidul Social-Democrat (SPD), al cărui candidat pentru funcţia de cancelar a fost ministrul de Externe, Frank-Walter Steinmeier, nu a mai putut repeta surpriza de la alegerile din 2002 şi 2005, când a recuperat pe ultima sută de metri câteva procente bune.

Acum, SPD a obţinut cel mai slab scor din istoria participărilor sale la alegerile federale (22,7, potrivit ARD, 23,5 potrivit ZDF), pierzând aproape 11 procente faţă de precedentul scrutin. De altfel, nici CDU nu stă mai bine, un punctaj mai mic decât la actualele alegeri, obţinând doar în 1.949. FDP are 15%, potrivit ARD, 14,5% potrivit ZDF, rezultat care îi convine cancelarului german. Pe parcursul campaniei electorale, Angela Merkel şi alţi lideri ai CDU şi-au exprimat preferinţa pentru o coaliţie cu liberalii.

Alianţa este posibilă, cele două partide putând avea împreună peste 50% după redistribuirea mandatelor. Faţă de 2005, liberalii au mai mult cu circa şase procente. Şi Verzii au câştigat în jur de două procente, în timp ce formaţiunea radicală de stânga Die Linke este cotată la 12,9%. Potrivit analiştilor, cea mai probabilă variantă este o coaliţie între CDU şi FDP, doar nişte neînţelegeri prea mari putând duce la un eşec al negocierilor. De partea cealaltă, pentru social-democraţi situaţia este mult mai complicată. Liberalii au spus de nenumărate ori că nu vor face o alianţă cu SPD. În cazul în care s-ar alia cu Verzii şi cu Die Linke, social-democraţii tot ar avea mai puţine mandate decât creştin-democraţii şi liberalii.

Rata mică de participare

Scrutinul electoral de ieri din Germania s-a remarcat printr-un oarecare absenteism, situaţie anticipată de analişti. Dintre cei aproximativ 62,2 milioane de germani aşteptaţi la urne, doar 36,1%  votaseră până la ora locală 14.00, cu cinci procente mai puţin decât la scrutinul din 2005, la aceeaşi oră.

Motive pentru această lipsă de entuziasm sunt numeroase: de la campania fără sare şi piper la dezamăgirea provocată de marile partide şi, nu în ultimul rând, la vremea frumoasă de pe întreg teritoriul Germaniei, care i-a îndemnat pe mulţi să iasă la plimbare şi abia pe urmă să voteze. Rata de participare ar putea fi sub cea din 2005, de 77,7%, cea mai scăzută de până acum.






Candidaţi binedispuşi

Spre deosebire de alegători, candidaţii s-au trezit dis-de-dimineaţă pentru a vota. Cancelarul Angela Merkel a votat alături de soţul ei, Joachim Sauer. Ea părea bine-dispusă şi a glumit cu fotografii care s-au îmbulzit să o fotografieze. La fel de bine-dispus a fost şi candidatul Partidului Social-Democrat (SPD), Frank-Walter Steinmeier. Ministrul de Externe s-a bucurat de „vremea bună pentru alegeri” şi şi-a exprimat speranţa într-o rată bună a participării şi o întărire a democraţiei, în urma votului de ieri.

Sistem complex de vot

La alegerile de ieri au participat 29 de partide, doar cinci dintre ele având şanse de a depăşi pragul de 5% pentru a intra în Bundestag. În consecinţă, mandatele sunt redistribuite. Ca urmare a combinaţiei între un scrutin uninominal direct şi unul proporţional, în Bundestag pot accede şi candidaţi care au obţinut peste 50% din voturi, dar partidele lor au sub 5%.

Totodată, în cazul în care un partid obţine mai multe mandate directe decât poate pretinde în baza scrutinului proporţional, îşi păstrează mandatele în plus.Fiecare alegător dispune de două voturi pentru Camera Inferioară. Primul vot serveşte la alegerea prin sufragiu direct şi uninominal a câte unui deputat pentru fiecare dintre cele 299 de circumscripţii electorale, jumătate dintre deputaţii, fiind aleşi astfel. Cel de-al doilea vot determină raportul de forţe între partide.

Politicienii, la raport

În 2004, un grup de tineri entuziaşti din Hamburg s-a gândit că între politicieni şi alegători există lacune în comunicare. Astfel a apărut http://abgeordnetenwatch.de, un portal ce intermediază dialogul online între alegători şi candidaţii cărora le acordă încrederea şi îi deleagă pentru a conduce destinele ţării.

Conceptul este foarte simplu: prin intermediul portalului, votanţii pun întrebări candidaţilor din propriile circumscripţii, iar aceştia răspund. Dacă pare greu de imaginat că politicienii de pe Dâmboviţa ar fi receptivi la un asemenea proiect, cei germani au îmbrăţişat ideea, văzând-o ca pe o metodă de a intra mai uşor în legătură cu cei pe care-i reprezintă. E drept că au primit şi ceva ajutor de la membrii organizaţiei care alcătuiesc un top, în funcţie de numărul întrebărilor la care răspunde fiecare politician.

Cum este vorba de o organizaţie non-profit, fondurile vin de la donatori, printre care se numără şi politicienii. Contribuţia lor nu este obligatorie, dar, dacă nu donează 200 de euro, fotografia lor nu apare pe site. În actuala campanie, „cei mai disciplinaţi” au fost membrii Die Linke, cu răspunsuri la 93,07% din întrebări, urmaţi de Verzi (92,98%), şi de liberali (90,13%). Social-democraţii au răspuns la 88,47% din întrebări, membrii Uniunii Creştin-Sociale la 84,26%, iar creştin-democraţii au ocupat ultima poziţie, cu 79,23%. 

Cu peste 400.000 de vizitatori şi circa 4 milioane de vizualizări lunar, http://abgeordnetenwatch.de este cel mai important portal de dialog politic din Germania, ideea fiind preluată şi în Irlanda, Luxemburg şi Austria.