VIDEO Un „picnic paneuropean“ a dărâmat Cortina de Fier
0
La 19 august 1989, primii 700 de est-germani au trecut frontiera dintre Ungaria şi Austria cu acordul tacit al grănicerilor maghiari. Opoziţia maghiară a organizat,acum 20 de ani, o petrecere câmpenească la Sopron. Timp de trei ore, frontiera a fost deschisă pentru prima dată de la divizarea Europei.
În primăvara anului 1989, guvernul maghiar a decis să desfiinţeze, din motive ideologice şi financiare – reînnoirea sârmei ghimpate ruginite costa prea mult – cei 246 de kilometri de gard dintre Ungaria şi Austria.
Cum din partea Moscovei nu a venit nicio reacţie, ministrul maghiar de Externe, Gyula Horn, şi omologul său austriac, Aloi Mock, au oficializat desfiinţarea gardului. Pe 27 iunie, cei doi s-au înarmat cu o foarfecă uriaşă şi au tăiat un fragment de sârmă ghimpată în faţa camerelor de luat vederi.
Concedii în Ungaria
În timp ce preşedintele Republicii Democrate Germane (RDG), Erich Honecker, repeta obsesiv că „Zidul Berlinului va dura cel puţin 100 de ani“ – în pofida avertismentelor venite chiar din partea liderului sovietic, Mihail Gorbaciov –, est-germanii au aflat de decizia autorităţilor maghiare şi au început să spere.
În acel an, cei mai mulţi est-germani au decis să-şi petreacă concediul în Ungaria, mai ales că circulau zvonuri potrivit cărora se putea ajunge pe jos în Austria. Walter (26 de ani) şi Simone Sobel (24 de ani), din Blankenburg, povestesc pentru „Kölnische Rundschau” cum au reuşit să ajungă în Republica Federală Germană.
Şi-au luat copiii, Indra (4 ani) şi Sabina (2 ani), şi au plecat, în august, într-un concediu de două săptămâni în Ungaria. O zi şi o noapte “au patrulat” de-a lungul graniţei cu Iugoslavia, sperând să găsească o breşă. În zadar. N-au renunţat şi au ajuns la Sopron, oraş aflat în apropierea graniţei cu Austria, unde avea loc “un picnic paneuropean”.
Cârnaţi şi bere
Opoziţia maghiară a lansat ideea organizării „picnicului“, pentru a celebra înlăturarea sârmei ghimpate de la graniţă. Evenimentul a fost organizat sub egida liderului comunist reformator Imre Poszgay şi a lui Otto von Habsburg, fiul ultimului împărat al Imperiului Austro-ungar.
Organizatorii plănuiseră ca între orele 15.00 şi 18.00 să deschidă graniţa. Motiv pentru care petrecerea ce ar fi trebuit să adune oamenii la un grătar şi o bere s-a transformat în primul exod al est-germanilor spre Vest.
Walter şi Simone Sobel stăteau într-un camping, la 500 de metri de graniţă. În fiecare noapte se elibera câte un cort. Toţi ştiau că proprietarii ajunseseră în lumea liberă. Dar nimeni nu scotea o vorbă. Umbra informatorilor Stasi îi urmărea. La 19 august, soţii Sobel, alături de circa 700 de compatrioţi, au luat cu asalt graniţa.
La punctul de trecere a frontierei se aflau cinci grăniceri. S-au oprit preţ de o clipă, neştiind ce să facă. O voce a străbătut liniştea de mormânt: „Mergem înainte“. Şi au trecut pe lângă grănicerii împietriţi. „Un reporter ne-a dus cu maşina într-o localitate din Austria. Am băgat mâna în buzunar şi m-am uitat pentru ultima dată la mărcile est-germane pe care le aveam. Apoi le-am aruncat pe geam”, îşi aminteşte Walter Sobel despărţirea de trecut.
Legaţi la ochi
Când a văzut atâţia oameni care se îndreptau spre frontieră, Arpad Bella, şeful grănicerilor, şi-a dat seama că situaţia poate scăpa de sub control. Aşa că le-a spus oamenilor săi: „Priviţi către Austria. Ce se întâmplă în spatele nostru nu ne interesează!”. Ministerul de Interne nu i-a reproşat nimic.
50.000 de est-germani au ajuns în Occident după ce Ungaria a deschis graniţa cu Austria, în 1989
