Uniunea Europeană strânge rândurile

Liderii UE au stabilit la Paris măsurile pe care le vor lua pentru a face faţă crizei financiare. După Statele Unite, şefii de stat şi de guvern din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Italia şi-au luat angajamentul solemn să susţină băncile europene.

După un minisummit care a durat aproximativ trei ore, sâmbătă, la Paris, preşedintele francez Nikolas Sarkozy - alături de cancelarul german Angela Merkel şi de premierii britanic, Gordon Brown, şi italian, Silvio Berlusconi - a anunţat organizarea unui summit internaţional „cât mai curând posibil“, pentru a reexamina regulile capitalismului financiar.

Fiecare pe cont propriu, dar coordonat…

Participanţii nu au sprijinit ideea înfiinţării unui fond european de susţinere, propusă înainte de reuniune, dar respinsă categoric de Germania.

Fiecare ţară trebuie „să îşi asume responsabilităţile la nivel naţional“ în faţa crizei băncilor, fără a afecta, însă, interesele altor state europene, a subliniat Angela Merkel. Cancelarul german s-a confruntat sâmbătă cu cazul băncii Hypo Real Estate, care riscă falimentul, după eşecul planului de salvare de 35 de miliarde de euro - cel mai mare din istoria germană.

Consorţiul băncilor implicate în această operaţiune „a refuzat să ofere lichidităţile“ prevăzute, a anunţat Hypo Real Estate în timpul summitului de la Paris. Sursa dificultăţilor actuale ale Hypo Real Estate pare să fie filiala sa germano-irlandeză Depfa, achiziţionată în octombrie 2007 şi specializată în finanţarea proiectelor de infrastructuri sau publice.

De altfel,  Merkel şi-a concertat  atacurile asupra Irlandei. Cancelarul german a apreciat că planurile de salvare hotărâte de fiecare stat trebuie să respecte regulile unei concurenţe loiale între băncile europene şi s-a declarat nemulţumită de iniţiativa guvernului irlandez de a garanta depozitele la băncile mari din ţară.

Liderii UE au căzut de acord pentru aplicarea mai suplă a regulilor europene în materie de deficite şi ajutoare de stat pe timpul crizei financiare, dar aceste declaraţii au dat loc imediat unor interpretări divergente. „Aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere va trebui să reflecte circumstanţele excepţionale în care ne aflăm“, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Pactul de stabilitate şi creştere prevede criterii stricte în privinţa gradului de îndatorare şi a deficitului pe care au voie să îl atingă statele membre UE.

Anunţul liderului de la Elysee a fost nuanţat imediat de preşedintele Eurogrup, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, şi de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Pactul de stabilitate „trebuie respectat integral“, a spus Juncker.

Ideea este de a se aplica Pactul „cu o anumită flexibilitate“, dar „aceasta nu înseamnă a lăsa deficitele să urce“, a spus el. „O acumulare de deficite şi o revenire la spirala îndatorării sunt fără îndoială periculoase şi ar accentua o nervozitate care este deja ridicată“, a avertizat el. „Este clar că vom continua să aplicăm Pactul de stabilitate“, a subliniat la rândul său Barroso, adăugând că acesta „oferă gradul de flexibilitate necesar“.

Primele efecte ale crizei

Preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi dezvoltare, Thomas Mirow, a apreciat că BERD va trebui să revizuiască în scădere estimările de creştere economică în statele din fostul bloc sovietic, cu toate că “nu se văd semne de recesiune în regiune”.

Criza îi afectează şi pe imigranţii est-europeni. Numeroşi muncitori din ţările Europei centrale şi de Est veniţi în Irlanda. Marea Britanie, Franţa sau alte state vest-europene încep să se întoarcă în ţările lor de origine. Primii care au luat această hotărâre sunt polonezii. În Spania, micii proprietari care au făcut credite pe 20-30 de ani pentru a-şi cumpăra un apartament sunt loviţi în plin de criza financiară, care a determinat creşterea ratelor lor lunare. Unii şi-au luat o slujbă în plus, alţii vor fi nevoiţi să renunţe la apartament.

Finanţiştii, deprimaţi

În Germania, mulţi tineri finanţişti, până mai ieri fără grija zilei de mâine, se refugiază, după serviciu, în consumul de alcool şi chiar droguri, deprimaţi din cauza gândului că şi instituţia unde lucrează ar putea intra în faliment.

Şeful producătorului german de automobile Porsche, Wendelin Wiedeking, se numără printre fericiţi. El a declarat în presă că a fost ferit de criza financiară pentru că nu a deţinut niciodată acţiuni şi a preferat să investească în cârciumi şi alte afaceri imobiliare.