Ultimii medievali europeni
0Evenimentul anului în insula britanică Sark este renunţarea la feudalism, prin alegeri. Unii locuitori ai micii insule ţin la tradiţii, alţii tânjesc după modernizare. Capitalul ghidează reformele politice şi caută să-şi impună reprezentanţi prin votul popular.
După 450 de ani de plecăciuni în faţa seniorului, localnicii Insulei Sark, din Canalul Mânecii, şi-au ales, pe 10 decembrie, primii conducători politici, pentru mandate de doi sau de patru ani.
Candidaţii au fost în număr de 57 – adică aproximativ 12% din electorat. Miza alegerilor – cu o rată de participare de 87% şi ecouri internaţionale - a fost supravieţuirea tradiţiilor insulei, dar şi viitorul acesteia.
La schimbarea din insulă au contribuit şi fraţii Barclay, miliardari care deţin mari terenuri în Sark – ca şi întreaga insulă vecină Brecqhou.
De-a lungul timpului, gemenii Barclay au făcut nu doar investiţii anuale de cinci milioane de euro în insulă, dar şi presiuni pentru abolirea funcţiilor de senior şi seneschal – preşedinte al adunării de guvernare (Chief Pleas) şi, totodată, judecător unic –, transmise ereditar.
Avocaţii fraţilor Barclay au susţinut că dubla calitate contravine exigenţei separaţiei puterilor şi drepturilor omului. Curtea de Apel din Londra a decis că judecătorul va trebui, într-adevăr, să renunţe la al doilea job.
Răzbunarea magnaţilor
O altă victorie a principalilor investitori din Sark a fost reforma Chief Pleas: sistemul de 40 de proprietari de pământ şi 12 membri aleşi o dată la trei ani a fost înlocuit cu 28 de membri aleşi direct de populaţie - schimbare aprobată prin referendum.
Prin lobby la Londra şi ameninţări cu CEDO, fraţii Barclay au mai obţinut şi modificarea legii care prevedea dreptul primului născut asupra întregului pământ ale unei familii.
Cu toate acestea, la numai o zi după primele alegeri democratice din Sark, fraţii Barclay au hotărât să-şi blocheze investiţiile din insulă, dezamăgiţi că populaţia nu a votat pentru candidaţii lor.
Ca urmare, peste o sută de localnici sau străini sezonieri şi‑au pierdut locurile de muncă din cauza închiderii unor hoteluri, magazine, restaurante şi firme de construcţie aparţinând celor doi.
Banii nu cumpără fericirea
Ironic, fraţii Barclay ar fi câştigat mai mult din sistemul feudal decât din transformarea în campionii democraţiei, deoarece proprietăţile pe care le deţin i-ar fi îndreptăţit la şapte locuri în Chief Pleas ca moşieri. În urma alegerilor democratice pe care le-au susţinut, au rămas fără niciunul - observă „The Times“.
„Sistemul de guvernământ de până acum s-a dovedit a fi un succes de autogestionare pentru mica noastră comunitate”, declară acum autorităţile tradiţionale, întrupate de actualul seneschal.
La fel, „conservatorii” îşi doresc să păstreze autenticitatea insulei: „atmosfera, aerul curat, libertatea şi modul de viaţă original”. „Sunt unele caracteristici pe care banii nu le pot cumpăra.
Este un loc aproape perfect, fără crime, fără terorism, fără reglementări împovărătoare. De ce să-l schimbăm?”, se întreabă un localnic.
Se încarcă comentariile...
