Ucraina agită din nou „sperietoarea românească“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Viktor Iuşcenko (dreapta), însoţit la vizita în Crimeea de Comandantul Forţelor Armate ucrainene, Serghei Kiricenko
Preşedintele Viktor Iuşcenko (dreapta), însoţit la vizita în Crimeea de Comandantul Forţelor Armate ucrainene, Serghei Kiricenko

Kievul ar putea trimite trupe în afara ţării pentru „protejarea cetăţenilor ucraineni“.  În lipsă de programe politice, câţiva dintre candidaţii la  prezidenţialele din Ucraina se folosesc de lozinci naţionaliste.

Anatoli Griţenko, deputat în Rada Supremă din partea partidului  Ucraina Noastră şi candidat la alegerile prezidenţiale prevăzute să se desfăşoare la 17 ianuarie 2010, a depus în Parlamentul de la Kiev un proiect de lege privind utilizarea operaţională a armatei ucrainene în afara teritoriului ţării, informează portalul Liga.Net, citat de Agerpres.

După cum explică fostul ministru ucrainean al Apărării pe blogul său, documentul prevede posibilitatea utilizării operative a forţelor armate în afara teritoriului Ucrainei, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi tratatele internaţionale la care Ucraina este semnatară.

În opinia lui Griţenko, preşedintele ţării va dispune astfel de un mecanism legal de utilizare a trupelor ucrainene pentru a proteja viaţa şi sănătatea cetăţenilor ucraineni, precum şi a contingentelor  dislocate în afara graniţei şi care sunt angrenate în diferite misiuni de pace.

„Legea nu vizează România"

„O astfel de lege reprezintă o necesitate a vremurilor pe care le trăim. Aceasta va institui mecanismul asigurării garanţiilor înscrise în Constituţia ucraineană", explică Griţenko, menţionând că iniţiativa sa urmăreşte protejarea intereselor cetăţenilor ucraineni de pretutindeni.

„Legea nu este îndreptată în niciun caz împotriva Rusiei, României, Franţei sau SUA ori a altor state până în momentul în care acestea nu au intenţii ostile la adresa Ucrainei", a ţinut să sublinieze fostul ministru ucrainean al Apărării.

Proiectul de lege iniţiat de Griţenko este identic cu cel al liderului de la Kremlin care a fost deja aprobat de Parlamentul Federaţiei Ruse.

„Explicaţia este simplă: statul rus protejează interesele cetăţenilor ruşi, iar statul ucrainean pe cele ale cetăţenilor ucraineni. În acest fel, relaţiile interstatale între Ucraina şi Rusia vor fi de egalitate şi avantaj reciproc, iar obligaţiile şi drepturile vor fi echilibrate", subliniază parlamentarul.

Decizia de la Haga încă deranjează

Un alt candidat la alegerile prezidenţiale din Ucraina, liderul mişcării naţionaliste Svoboda (Libertatea) , Oleg Tiagnibok, a cerut „măsuri dure" împotriva „provocărilor româneşti la adresa Ucrainei", relatează agenţia de presă LigaBiznesInform.

„Profitând de slăbiciunea şi pasivitatea guvernului ucrainean, România pretinde Basarabia şi Transnistria - teritoriu pe care la vremea respectivă Hitler i l-a dăruit aliatului său român Antonescu.

Este vorba de teritorii care fac parte astăzi din regiunile Odesa, Cernăuţi, Nikolaev şi Vinniţa ale statului ucrainean" - susţine liderul mişcării Svoboda. „Dacă în Ucraina ar fi existat autorităţi puternice, România nici nu ar fi îndrăznit să aibă vreo pretenţie la Ucraina, iar Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga nu ar fi aprobat o decizie prin care statul ucrainean a pierdut o parte din teritoriul său.

Slăbiciunile Kievului le-au permis românilor să rezolve destul de uşor în favoarea lor probleme importante pentru ucraineni", susţine Tiagnibok, candidat a cărui formaţiune a câştigat popularitate în cercurile naţionaliste ucrainene.

Un alt „prezidenţiabil" românofob, Serghei Tighipko, fost ministru de Finanţe şi ex-director al Băncii Naţionale a Ucrainei, care şi-a axat campania pe sloganuri antiromâneşti, a declarat că politicienii români au o atitudine „neprietenoasă" faţă de Ucraina. 

"Legea nu este îndreptată în niciun caz împotriva Rusiei, României, Franţei sau SUA."

Anatoli Griţenko
deputat

Consecinţe concrete ale declaraţiilor politice

Politica ostilă a politicienilor ucraineni la adresa României începe să dea primele rezultate. Au apărut voci ale unor oameni politici care cer autorităţilor instituirea responsabilităţii penale pentru dubla cetăţenie, cu referire expresă la cea română.

În Constituţia ţării vecine se prevede că există doar cetăţenia ucraineană. Proruşii şi naţionaliştii ucraineni s-au încăierat sâmbătă la Sevastopol, în Crimeea, în timpul unui miting electoral.

Europa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite