Ucraina şi Ungaria stau la mila FMI

Confruntate cu probleme economice, cele două state au fost nevoite să ceară sprijinul Fondului Monetar Internaţional pentru a face faţă unei crizei financiare severe. Ungaria, Ucraina sau Islanda sunt doar câteva state care împrumută bani de la FMI, însă lista ar mai putea cuprinde ţări ca Pakistan sau Belarus.

Fondul Monetar Internaţional a anunţat că două state noi, Ungaria şi Ucraina, vor împrumuta fonduri importante pentru contracararea efectelor negative ale crizei economice mondiale. Ucraina va împrumuta 16,5 miliarde de dolari, iar Ungaria va primi un pachet financiar “substanţial”, a anunţat preşedintele FMI, Dominique Strass-Kahn.

Cele două state europene urmează exemplul Islandei, care a anunţat încă de vineri că va primi de la organizaţia financiară internaţională un împrumut de peste două miliarde de dolari. Nu doar statele europene fac însă coadă la FMI. Recent, Pakistanul şi-a exprimat dorinţa de a împrumuta bani pentru a face faţă crizei de lichidităţi.  

Organizaţia mondială a anunţat că poate împrumuta până la 200 de miliarde de dolari ţărilor membre FMI, ce au nevoie de bani pentru contracararea efectelor crizei.

Organizaţia, îngrijorată de criza politică

Suma de 16,6 miliarde de dolari acordată Kievului reprezintă unul dintre cele mai importante împrumuturi luate vreodată de la FMI. “Fondul Monetar Internaţional se mişcă foarte rapid pentru a ajuta Ucraina, iar acest program se concentrează pe măsurile esenţiale ce trebuie luate din timp pentru a menţine încrederea şi stabilitatea economică şi financiară”, a anunţat Dominique Strass-Kahn.

Ucraina a decis deja stoparea retragerilor banilor din bănci, înainte de termen, încercând astfel să evite falimentul acestora. Banca Centrală a garantat însă depunerile populaţiei din majoritatea băncilor, iar piaţa financiară a pierdut anul acesta peste 70% din valoarea de anul trecut.

Fosta republică sovietică pierde bani şi din regresul nivelului exportului de oţel, din cauza scăderii cererii pe piaţa mondială.

În prezent, guvernul foloseşte rezervele sale pentru păstrarea valorii monedei naţionale, grivna, însă acest lucru adânceşte şi mai mult deficitul bugetar.

Criza politică internă din Ucraina reprezintă unul dintre factorii “de stres” pentru organizaţia mondială. Analiştii consideră că războiul politic dintre preşedintele Victor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko exacerbează problemele economice ale ţării.

Ungaria se luptă cu deficitul

Budapesta va primi “un pachet financiar substanţial”, după cum anunţa preşedintele FMI. Banii vor veni în cea mai mare parte de la contributorii europeni ai Fondului, dar şi de la parteneri externi. Totuşi, împrumutul va fi acordat abia după semnarea unei “înţelegeri asupra unui set de măsuri” pe care trebuie să le ia guvernul maghiar. Măsurile trebuie să limiteze cheltuielile guvernamentale.

Vulnerabilitatea Ungariei se datorează în primul rând deficitului de cont şi deficitului bugetar, dar şi supraevaluării monedei naţionale. De altfel, pentru a preveni o devalorizare şi mai mare a monedei, Banca Centrală a decis să ridice rata de interes a forintului cu trei puncte, până la 11,5 procente.

Economiile emergente, în pericol

Nu doar economiile europene râvnesc la banii FMI. Oficialii pakistanezi se vor întâlni astăzi cu reprezentanţi ai FMI pentru a negocia un ajutor financiar. Principala problemă a Pakistanului este acum scăderea masivă a investiţiilor străine în această ţară. Preşedintele Asif Ali Zardari a încercat să găsească sprijin financiar în China, însă nici Beijingul nu se află în situaţia de a împrumuta bani.

Principalele state care suferă din cauza crizei economice sunt cele cu economii emergente, se arată într-un raport recent al agenţiei Bloomberg. Din acest grup fac parte state ca Argentina, Belarus, Chile sau India. 

State la mâna FMI

Ungaria – Va obţine “un pachet financiar substanţial”. Problemele se datorează deficitului de cont şi celui bugetar, dar şi supraevaluării monedei naţionale.

Ucraina – Va împrumuta 16,5 miliarde de dolari. Economia suferă din cauza lipsei de lichidităţi datorate micşorării exporturilor şi destabilizării pieţei financiare. Nici investitorii străini nu se prea mai înghesuie.

Islanda - A împrumutat 2,1 miliarde de dolari, după ce propriul sistem bancar a intrat în colaps.

Pakistan – Intenţionează să împrumute bani de la FMI pentru a face faţă crizei de lichidităţi şi scăderii masive a investiţiilor străine din ţară.

Belarus -  Intenţionează să împrumute bani, însă principalul impediment este sistemul politic dictatorial.

India – Se confruntă cu o criză de lichidităţi datorate scăderii investiţiilor şi afectării monedei naţionale.