UE ţine la secret informaţii privind destinaţia fondurilor europene

Comisarul pentru Probleme Administrative şi Combaterea Fraudelor, Siim Kallas, ar putea solicita ca toţi membrii Uniunii Europene să furnizeze informaţii referitoare la destinaţia fondurilor

Comisarul pentru Probleme Administrative şi Combaterea Fraudelor, Siim Kallas, ar putea solicita ca toţi membrii Uniunii Europene să furnizeze informaţii referitoare la destinaţia fondurilor comunitare, pentru îmbunătăţirea transparenţei bugetului UE." Aceste informaţii trebuie să fie puse la dispoziţie, pentru ca bugetul să fie credibil", a spus Kallas.
Guvernele statelor membre alocă circa 80% din bugetul comunitar, în valoare de 127 miliarde de euro (162,4 miliarde dolari) pe acest an, sub formă de subvenţii agricole şi ajutoare regionale, dar majoritatea nu dezvăluie destinaţia şi mărimea fondurilor. Doar 11 din cele 25 de state membre publică informaţii referitoare la beneficiarii fondurilor comunitare. Printre acestea nu se numără Germania, cel mai mare membru, sau Italia, alt stat fondator. Nici cele 11 care oferă informaţii privind beneficiarii fondurilor comunitare (Belgia, Danemarca, Spania, Estonia, Franţa, Irlanda, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Slovenia şi Suedia) nu aplică aceleaşi standarde.

Opozanţii transpa-renţei invocă protecţia datelor
Unele dintre acestea publică doar numele, nu şi sumele primite. Kallas nu a menţionat cine se opune transparenţei, dar a spus că aceştia invocă necesitatea protejării datelor şi posibilele atacuri din partea presei eurosceptice. Un caz celebru în acest sens e Regina Elisabeta a Marii Britanii, mare proprietar de terenuri şi unul dintre cei mai importanţi beneficiari de subvenţii agricole din ţară, fapt care a atras critici dure din partea politicienilor locali. "Dacă păstrezi confidenţialitatea acestor informaţii, alimentezi suspiciunile privind utilizarea incorectă a fondurilor", argumentează Kallas. Urmează ca Executivul comunitar să propună o lege care să oblige statele membre să furnizeze informaţii privind beneficiarii fondurilor UE.

OLAF va fi reformat
Uniunea Europeană va reforma Oficiul European de Luptă contra Fraudei (OLAF), care a fost criticat pentru lipsă de eficienţă, tratamentul aplicat informatorilor săi şi relaţiile nesatisfăcătoare pe care le are cu celelalte instituţii comunitare. Comisarul european Siim Kallas a declarat că, în urma acestei reforme, OLAF va trebui să scurteze durata unei anchete la mai puţin de 12 luni, faţă de 23 de luni cât durează în prezent. Noile reglementări îi vor permite directorului OLAF să renunţe la cazurile de mică amploare care îngreunează activitatea instituţiei, cum ar fi o recentă anchetă pe marginea cheltuirii nejustificate a sumei de 44 de euro, a declarat Kallas. Comisarul a precizat că OLAF va desemna, de acum înainte, un consilier independent care va supraveghea respectarea procedurilor şi a drepturilor persoanelor anchetate.