UE, arbitru între Ucraina şi Rusia

Dacă Moscova deschide robinetul, Kievul trimite gaze Europei în 36 de ore. Moscova vrea mai mulţi bani pentru gazul livrat, iar Kievul cere taxe suplimentare pentru tranzitarea materiei prime către Occident.

Acestea sunt mizele „meciului” dintre Moscova şi Kiev, la care  Uniunea Europeană a devenit arbitru, chiar dacă iniţial a vrut să stea pe tuşă. Însă, în condiţiile unei ierni aspre, abţinerea nu mai este posibilă, fiind afectaţi direct cetăţenii europeni.

Două momente importante au avut loc ieri la Bruxelles: întâlniri ale preşedintelui Gazprom, Aleksei Miller şi preşedintelui Naftogaz, Oleg Dubina, cu liderul Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi audierea reprezentanţilor celor două ţări la Comisia de politică externă (AFET) a Parlamentului European.

Delegaţia rusă a ajuns însă cu întârziere la PE, din cauza condiţiilor meteo la aterizare. Şeful Gazprom s-a întâlnit şi cu comisarul pentru energie, Andris Piebalgs, şi cu preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert-Pottering, iar Dubina şi Miller s-au întâlnit ulterior separat.

Iniţial preşedinţia cehă şi Comisia Europeană au fost de părere că cele două state trebuie să îşi reglementeze singure divergenţele comerciale, fără implicarea UE. Şi dacă reuniunea de la PE nu are nici o influenţă din punct de vedere juridic (nu s-a adoptat nicio decizie sau un document oficial), important este mesajul pe care Uniunea a vrut să îl dea prin dezbaterea în cauză, anume că în joc se află reputaţia Rusiei ca furnizor de gaze şi a Ucrainei, ca ţară de tranzit.

Ucraina acceptă controlul UE

De altfel, Ucraina s-a declarat de acord, prin vocea lui Oleg Dubina, să primească observatori din partea UE pentru controlul tranzitului pe teritoriul său, aşa cum cere Moscova, control fără de care Gazprom nu va relua livrările spre Europa, dar s-a declarat nemulţumită de „războiul” mediatic lansat de Moscova împotriva sa.

Preşedintele AFET a dat asigurări că observatorii vor sosi la punctele convenite cu cele două părţi „cât se poate de repede”, dar este absolut necesar ca ei să poată monitoriza situaţia, „nu să stea în hotel”. Ca răspuns la întrebarea cât va dura restabilirea livrărilor de gaze către Europa, preşedintele Naftogaz, Oleg Dubina, a spus că durata normală este de 36 de ore, dacă Moscova deschide robinetele.

Cuvântul „politic”, evitat

Iniţial, Bruxelles-ul a evitat cu abilitate să ataşeze cuvântul politic acestui conflict, apreciind că este vorba de un conflict comercial între cele două ţări. O singură „tentativă” a existat din partea Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Javier Solana. Mesajul său către Moscova a fost să nu mai utilizeze gazele naturale ca instrument politic de presiune.

În schimb, la conferinţa de presă de după audiere, întrebarea dacă posibila dorinţă a Ucrainei de a deveni membră a NATO şi UE ar putea fi cauza conflictului cu Moscova a primit un răspuns.

Boris Tarasiuk, preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din parlamentul ucrainean, a apreciat că Moscova nu vede cu ochi buni aceste obiective ale Kievului şi a catalogat drept „foarte agresivă” atitudinea Moscovei faţă de Kiev. El a recunoscut că atitudinea Rusiei faţă de Ucraina s-a schimbat „mult” după revoluţia portocalie.

România are un  excedent energetic

România dispune de rezerve însemnate de producţie a energiei electrice, chiar în condiţiile sistării complete a aprovizionării cu gaze naturale. De fapt grupurile energetice care funcţionează pe gaze sunt păstrate doar pentru acoperirea vârfurilor de sarcină, în cazul în care lacurile de acumulare nu pot asigura debitele necesare grupurilor hidro.

Disponibilităţile din perioada actuală sunt cu atât mai mari, cu cât o mare parte dintre marii consumatori industriali de energie sunt opriţi încă de luna trecută, din cauza crizei economice care a cauzat scăderea drastică a cererii.

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a afirmat că România a acordat un ajutor de urgenţă Ungariei, constând într-o cantitate de 200 MWh de energie electrică, deoarece lipsa gazelor din ţara vecină a perturbat şi funcţionarea sistemului energetic. Se aştepta ca şi Bulgaria să solicite sprijinul României, însă lipsa gazelor a afectat şi activitatea industrială.

Criza gazelor nu va conduce la majorări de preţuri, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali, a dat asigurări Gabriel Sârbu, director tarife şi preţuri gaze naturale în cadrul ANRE. Costurile suplimentare vor fi suportate de producători şi de societăţile de distribuţie.