UE: a început examenul comisarilor aspiranţi

Baroneasa Catherine Ashton, sub tirul întrebărilor europarlamentarilor

Viitorii membri ai echipei Barroso II au la dispoziţie o săptămână pentru a-i convinge pe eurodeputaţi că-şi merită portofoliul şi a obţine sprijinul lor.  Audierile au debutat luni cu baroneasa Catherine Ashton şi vor continua, în comisii, toată săptămâna. Rândul lui Dacian Cioloş, propus la Agricultură, va veni abia vineri.

Catherine Ashton, propusă la cârma diplomaţiei europene, a primit până la urmă aviz favorabil, deşi nu a reuşit să-şi convingă colegii de abilităţile sale în materie de politică externă.

De altfel, nominalizarea sa a fost primită din start cu reticenţă. Potrivit relatărilor ce au urmat audierii, Ashton nu a prezentat niciun proiect concret, s-a rezumat la generalităţi şi a dovedit că are destule lacune în privinţa angajamentelor Uniunii Europene în plan extern.

Citiţi şi:

Irish Times: Cioloş, întrebat despre neregulile administrării fondurilor UE de când era ministru

Nominalizarea lui Cioloş enervează Londra

Doi comisari acuzaţi că au avut legături cu regimurile comuniste, apăraţi de Barroso

Ea a gafat nepermis, vorbind despre "forţele UE din Afganistan", când, în realitate, doar câteva state membre participă la operaţiunile militare din această ţară.

Acceptată pe motiv de algoritm

De ce a primit Ashton notă de trecere, deşi majoritatea eurodeputaţilor prezenţi la audiere s-au declarat dezamăgiţi de prestaţia laburistei? Răspunsul e simplu: o respingere ar fi pus în pericol echilibrul politic al recentelor nominalizări pentru posturile-cheie din UE.

Chiar şi aşa, mulţi eurodeputaţi nu şi-au ascuns dezamăgirea. "Nu avem niciun motiv de bucurie. Ashton nu are o  viziune pentru acest post", a comentat, spre exemplu, eurodeputatul conservator german Elmar Brok, membru al PPE.

Examene obligatorii

În principiu, audierile viitorilor comisari în cele 20 de comisii de specialitate ale Parlamentului European ar trebui să stabilească dacă pregătirea şi competenţele celui nominalizat îl recomandă într-adevăr pentru ocuparea postului. Dacă eurodeputaţii vor fi mulţumiţi de răspunsurile comisarilor aspiranţi, aceştia vor fi confirmaţi în funcţie.

Astfel, Comisia Barroso II îşi va putea prelua atribuţiile şi va deveni funcţională. În caz contrar, dacă un  nominalizat displace examinatorilor sau este considerat nepotrivit pentru portofoliul respectiv, şeful viitoarei Comisii e obligat să-l schimbe. Dacă rezistă, riscă blocarea întregii Comisii.

În 2004, europarlamentarii l-au obligat pe Jose Manuel Barroso să facă modificări în componenţa Comisiei după ce au cerut retragerea candidatului nominalizat de Italia, Rocco Buttiglione.  Declaraţiile acestuia asupra homosexualităţii şi a femeilor au fost considerate tendenţioase şi discriminatorii.

Compromisuri şi interese

De această dată, susţin analiştii, audierile vor fi mai puţin incisive, iar „examinatorii", mai toleranţi, chiar dacă unele nominalizări au ridicat semne de întrebare din start. O explicaţie ar fi compromisul la care au ajuns cele două mari grupuri din legislativul european.

Popularii din PPE şi socialiştii din PES au pus capăt gâlcevii politice după ce Jose Manuel Barroso (dreapta) a primit un nou mandat la şefia Comisiei Europene.

Apoi, înţelegerea a fost pecetluită la sfârşitul toamnei  trecute, o dată cu desemnarea creştin-democratului belgian Herman Van Rompuy şi a laburistei britanice Catherine Ashton în cele două mari posturi europene instituite prin Tratatul de la Lisabona. În plus, dificultatea cu care a fost acceptat documentul amintit, dar şi criza economică nu îndeamnă la tergiversarea intrării în funcţiune a noii Comisii.

Totuşi, surprizele şi confruntările nu pot fi excluse cu totul, eurodeputaţii examinatori neputând pierde ocazia de a oferi o porţie de teatru politic electoratului european.

Ce comisari au mai fost audiaţi

A mai fost audiat şi comisarul pentru Comerţ, belgianul Karel de Gucht (care a pledat împotriva unei taxe CO2 la frontierele UE), cel pentru Afaceri Monetare, finlandezul Olli Rehn (care a adoptat o poziţie extrem de dură pe tema deficitelor statelor UE), dar şi polonezul Janusz Lewandowski, desemnat drept comisar pentru buget şi programare financiară.

Nominalizările cu probleme

Rumiana Jeleva, nominalizată de Bulgaria pentru postul de comisar pentru Cooperare internaţională, este considerată „veriga cea mai slabă"din noua Comisie Europeană. Jeleva a fost etichetată în presa germană drept "soţie de interlop".

Zvonurile privind activităţile soţului ei, un bancher controversat, cu interese în lumea afacerilor moscovite, au fost infirmate de Jeleva, care a şi dat în judecată publicaţia "Die Welt", cea mai virulentă la adresa candidaturii sale. În replică, "Die Welt" a scris că Jeleva ar fi "incompetentă şi invidioasă", iar Jose Manuel Barroso ar fi dorit s-o păstreze pe Meglena Kuneva.

Trecut tulbure

Alţi trei comisari din „zona Est" au trebuit sau vor trebui să clarifice nelămuriri legate de trecutul lor comunist. Deocamdată, doar estonianul Siim Kallas (61 de ani, fost premier şi ministru al Finanţelor în ţara sa), desemnat la Transporturi, şi-a recunoscut apartenenţa la Partidul Comunist, în perioada 1972 - 1990. Diplomat de carieră, cehul Stefan Füle (47 de ani, desemnat la Extindere), a studiat relaţii internaţionale la Moscova, fapt ce i-a pus sub semnul întrebării trecutul.

Şi ungurul Laszlo Andor ar putea avea parte azi de audieri dificile. Desemnat pentru portofoliul Ocupării şi Afacerilor Sociale, Andor a făcut parte la un moment dat din board-ul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Această funcţie, precum şi legăturile sale strânse cu Partidul Socialist din Ungaria i-au adus porecla de "bancherul comunist".

Nici „zona Vest" nu va scutită de unele momente dificile. Astfel, candidata pentru portofoliul Schimbărilor Climatice, daneza Connie Hedegaard, ar putea să fie luată la întrebări, vineri, în privinţa slabei sale performanţe la prezidarea summitului de la Copenhaga.

Întrebări dificile pentru Cioloş

Cioloş, cel mai tânăr membru al echipei Barroso II

Dacă va lua vineri notă de trecere, românul Dacian Cioloş (40 de ani), nominalizat pentru portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării rurale, va fi cel mai tânăr membru al echipei Barroso II.

Dar şi „moştenitorul" unuia dintre cele mai grele portofolii, deoarece va trebui să negocieze un buget ultrasensibil politic, comentează publicaţia „Irish Times".  Candidatura lui Cioloş a fost discret sprijinită de Franţa,  fapt pentru care românul este deja perceput drept „omul Hexagonului" la Agricultură.

Franţa este beneficiara unui ajutor european susbstanţial pentru agricultură, iar Cioloş s-a declarat mereu favorabil menţinerii subvenţiilor în acest domeniu. Sistemul are însă şi adversari în UE.

Astfel, Cioloş va trebui să argumenteze, la audieri, de ce 45% din bugetul UE trebuie în continuare alocat Agriculturii, şi nu Mediului sau Energiei. El ar mai putea fi întrebat şi despre neregulile din gestionarea fondurilor europene, în România.