AFP: UE, prost dotată pentru apărarea acquis-urilor democratice

Uniunea Europeană s-a divizat în ceea ce privește bugetul comunitar

Uniunea Europeană plăteşte în România, dar şi în Ungaria sau Bulgaria preţul unei extinderi efectuate un pic prea repede şi pare ciudat de prost dotată pentru apărarea, în interiorul său, a acquis-urilor democratice pe care le predică ţărilor ce aspiră să i se alăture, comentează AFP, preluată de Mediafax.

Odată cu criza politică românească, „istoria pare să se repete", având în vedere evenimentele de anul trecut din Ungaria, apreciază Corina Stratulat, analist în cadrul European Policy Centre. „Aceste evenimente arată că acquis-urile democratice nu sunt ireversibile", este de părere aceasta.

Ea recunoaşte, totuși, că suspendarea în vederea destituirii a preşedintelui român, Traian Băsescu, de către premierul Victor Ponta nu are aceleaşi izuri naţionaliste ca la Budapesta, unde şeful Guvernului, Viktor Orban, dezvoltă o retorică antieuropeană.

O criză politică zguduie şi Bulgaria, în privinţa unor nominalizări de judecători, în urma destituirii, joi, a preşedintei principalului sindicat al magistraţilor, aflată în conflict cu puterea.

O constatare este destul de împărtăşită la Bruxelles, şi anume că aderarea unor foste ţări comuniste din Europa de Est s-a făcut „prea repede", notează Stratulat. Atât de repede, încât Bulgariei şi României le-a fost impus un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV) cu scopul de a le îndemna să continue, după admiterea în UE, în 2007, reformele în materie de independenţă a justiţiei şi luptă împotriva corupţiei. Acest mecanism, care prevede o evaluare regulată din partea Comisiei Europene (CE) a progreselor sau reculurilor înregistrate la Sofia sau la Bucureşti, va fi foarte probabil prelungit săptămâna viitoare, în contextul evenimentelor recente. Acest lucru ar urma să aibă drept consecinţă directă blocarea aderării lor la Spaţiul Schengen.

De la ultimul val de extindere, UE a învăţat din greşeli şi a consolidat condiţiile de aderare. Croaţia, care urmează să se alăture blocului european anul viitor, tocmai a luat contact cu exigenţe suplimentare în domeniile justiţiei şi luptei împotriva corupţiei.

Însă, în mod paradoxal, „există o dihotomie între ceea ce propovăduieşte UE în exterior şi ceea ce este în măsură să impună să se respecte înăuntru", subliniază Steven Blockmans de la Centre for European Policy Studies.

În fapt, mijloacele Uniunii sunt foarte limitate în privinţa atingerilor la adresa statului de drept în propriile state membre.

Comisia Europeană a obţinut „ceva rezultate" ameninţând Ungaria cu proceduri în faţa Curţii de Justiţie, de exemplu în ceea ce priveşte statutul Băncii Centrale a Ungariei, recunoaşte Blockmans.

UE ar putea, teoretic, să invoce articolul 7 al Tratatului de la Lisabona, care prevede sancţiuni împotriva unui stat membru în caz de „încălcare gravă" a drepturilor fundamentale. Această dispoziţie nu a fost niciodată utilizată până în prezent. Cauza: dispoziţia este „extrem de dificil" de activat, relevă Steven Blockmans. Celelalte state membre, de a căror unanimitate este nevoie, nu sunt dispuse întotdeauna la „acte neprietenoase" faţă de un partener european.

„Însă nu doar în rândul noilor membri (UE) avem probleme", afirmă o sursă apropiată Comisiei Europene, citând eşecurile amare ale justiţiei în Italia lui Silvio Berlusconi sau cazul discriminării romilor în Franţa lui Nicolas Sarkozy.