Tensiunile dintre Ungaria şi Slovacia irită UE

Tensiunile dintre Ungaria şi Slovacia irită UE

Noua lege slovacă privind folosirea limbii de stat reaprinde spiritele între Budapesta şi Bratislava. Ungaria consideră că decizia guvernului slovac pune în pericol minoritatea maghiară din Slovacia.

La sfârşitul săptămânii trecute, în localitatea Szecseny din Ungaria s-a desfăurat o întâlnire între premierul Gordon Bajnai şi omologul său slovac, Robert Fico.

Iniţiat de prim-ministrul ungar, convorbirile vizau atenuarea tensiunilor dintre cele două ţări, existente de mai mulţi ani  şi acutizate în ultimele luni. Este pentru prima dată, afirmă analiştii, când o astfel de situaţie conflictuală se manifestă între două state membre ale Uniunii Europene.

Printre numeroasele probleme care afectează relaţiile bilaterale, două sunt mai sensibile: noua lege slovacă privind folosirea limbii de stat şi refuzul autorităţilor slovace de a-i permite preşedintelui Ungariei să participe la o manifestare în localitatea Komarno.

La întâlnirea de la Szecseny, cele două părţi au acceptat un program de 11 puncte în care figurau şi problemele amintite dar o mare parte a clasei politice ungare şi-a manifestat scepticismul în privinţa punerii ei în aplicare în condiţiile în care, o înţelegere similară între Fico şi fostul premier Gyurcsany, din luna noiembrie, nu a dus la rezultate concrete.

Moştenirile Trianonului

La ora actuală în Slovacia trăiesc aproximativ 520.000 de maghiari,  10 la sută din populaţia ţării. Timp de peste un mileniu, până la încheierea primului război mondial, o mare parte din Slovacia, denimită Felvidek (regiunea de sus) a aparţinut Ungariei,

În 1920, conform Tratatului de pace de la Trianon, Slovacia şi Cehia au format un singur stat, Cehoslovacia. În 1938, primul dictat de la Viena permite reanexarea de către Ungaria a unei părţi din teritoriul Slovaciei. În 1993, după „revoluţia de catifea” care a pus capăt dictaturii comuniste, Slovacia şi Cehia s-au despărţit paşnic.

În Slovacia există două partide maghiare, Partidul Coaliţiei Maghiare şi Punte-Acum, acesta din urmă formându-se recent prin scindarea primei formaţiuni politice.

Naţionaliştii din ambele ţări pun paie pe foc

Dispariţia „lagărului socialist” unde nemulţumirile dintre statele membre erau trecute sub tăcere a adus la suprafaţă o serie de conflicte mocnite între cele două ţări. Este adevărat că aderarea la NATO şi UE era condiţionată de rezolvarea acestora, dar ele s-au referit mai ales la problemele teritoriale.

Deşi în raport cu Slovacia (ca de altfel şi cu România), Ungaria s-a conformat acestei cerinţe, totuşi, luări de poziţie ale unor reprezentanţi ai guvernelor de dreapta din Ungaria (Antal Jozsef cu celebra sa declaraţie „mă consider premierul spiritual a 15 milioane de unguri”, preluată şi de Viktor Orban), au stârnit îngrijorarea şi protestele Slovaciei, mai ales în ultimii ani de când din coaliţia guvernamentală face parte şi SNS, Partidul Naţional Slovac de extremă dreapta, al lui Jan Slota.

Acest om politic a devenit faimos prin cuvintele dure, insultătoare la adresa ungurilor, reluate de presa internaţională. Slovacia a reproşat Ungariei că „exportă” naţionalismul şi  iredenstismul ungar.

Budapesta sesizează Comisia Europeană

Un grup de manifestanţi maghiari a protestat faţă de politica guvernului Fico privind minorităţile

Dar problema care a inflamat clasa politică şi opinia publică din Ungaria a fost legea slovacă privind folosirea limbii de stat. Votată în parlament, în pofida opoziţiei Partidului Coaliţiei Maghiare. Legea interzice şi sancţionează aspru folosirea oficială şi în locurile publice a altor limbi în afara celei slovace.

Partea ungară apreciază că este o încălcare a normelor şi documentelor europene, cum ar fi Carta limbilor regionale şi minoritare, o măsură împotriva menţinerii limbii şi culturii minorităţii maghiare. Încă de la formularea sa, OSCE a atras atenţia asupra unor neconcordanţe cu legislaţia europeană.

Aflat de curând la Bruxelles, ministrul ungar de externe, Peter Balazs, a ridicat problema în faţa Comisiei Europene  care, deşi în principiu nu se ocupă de astfel de probleme, l-a îndemnat să se adreseze comisarului pentru multilingvism, Leonard Orban. Cealaltă chestiune sensibilă în relaţiile bilaterale este refuzul autorităţilor slovace de a-i permite preşedintelui Laszlo Solyom să participe la inaugurarea statuii regelui Sfântul Ştefan la Komarno.

Data acestei manifestări a fost 21 august şi partea slovacă i-a reproşat preşedintelui că a ales tocmai data în care armata ungară împreună cu  alte forţe ale Tratatului de la Varşovia (fără România) au invadat în 1968 Cehoslovacia, punând capăt Primăverii de la Praga.

Budapesta cere ca Bratislava să prezinte scuze pentru acest gest, incompatibil între două state membre ale UE. La reuniunea de la Szecseny, Robert Fico, ca semn de împăcare, l-a invitat pe omologul său ungar la inaugurarea statuilor lui Metodiu şi Chiril, părinţii alfabetului şi culturii slavone, ce va avea loc tot la Komarno.

Recomandare

Uniunea Europeană a îndemnat Budapesta să se adreseze în această chestiune comisarului pentru multilingvism, românul Leonard Orban

Ungurii sunt o tumoare în coasta slovacilor, care ar trebui extirpată.

Jan Slota
liderul Partidului Naţional Slovac