Turcia: 100.000 de armeni, în pericol de expulzare

Recunoaşterea genocidului armean de către SUA şi Suedia pune în pericol alianţa Turcia-Occident. Guvernul turc ameninţă să expulzeze 100.000 de armeni. Este replica Ankarei la gestul Statelor Unite şi al Suediei de a recunoaşte genocidul din 1915.

Turcia a urcat din nou tonul pe scena internaţională, după ce Comisia pentru afaceri externe a Camerei reprezentanţilor SUA, urmată de Parlamentul suedez, au adoptat rezoluţii ce califică masacrul armenilor de către armata turcă drept genocid. Ankara şi-a rechemat ambasadorul de la Washington, iar premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi-a anulat o vizită la Stockholm.

Citiţi şi:

Turcia demască o lovitură de stat / 20 de persoane arestate

Deşi recunoaşte că mulţi armeni creştini au pierit în 1915, Turcia refuză să admită că numărul acestora ar atinge un milion şi jumătate, iar masacrele s-ar «califica » pentru denumirea de genocid, termen omologat de cei mai mulţi istorici occidentali. Până acum, genocidul armean a fost recunoscut de aproape 20 de ţări, între care Canada, dar şi Franţa, Germania şi Italia, state ale Uniunii Europene, în care Turcia doreşte să intre.

Marea expulzare

«Există în prezent 170.000 de armeni în ţara noastră, din care doar 70.000 au cetăţenie turcă, restul de 100.000 fiind toleraţi », a declarat, marţi, pentru BBC, premierul Erdogan. «Dacă va fi necesar, le voi spune acestor 100.000 de persoane să se întoarcă la ele acasă. Nu sunt compatrioţii noştri, drept pentru care nu trebuie să-i ţinem la noi în ţară», a ameninţat oficialul turc, care a acuzat diaspora armeană că ar fi la originea rezoluţiilor americană şi suedeză.

Chiar dacă surse din Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, de guvernământ) au minimalizat declaraţiile premierului, calificându-le mai degrabă drept un avertisment, comunitatea armenilor a luat în serios ameninţarea.

Majoritatea armenilor instalaţi în Turcia locuiesc la Istanbul. Mare parte dintre ei au venit în această ţară de nevoie, după ce Armenia a fost lovită de cutremurul devastator din 1988. Cei mai mulţi muncesc la negru şi trimit banii familiilor rămase acasă. Turcii i-au tolerat, iar armenii au lăsat trecutul în seama istoricilor. Acum, acest « contract » tacit se clatină.

Mai mult, este pusă în pericol şi fragila înţelegere de anul trecut, prin care Turcia şi Armenia au convenit să stabilească relaţii diplomatice bilaterale şi să-şi deschidă frontierele.

Consecinţe neprevăzute

Mulţi analişti se tem că recunoşterea genocidului armean s-ar putea adăuga seriei de umilinţe suferite de Turcia în privinţa aderării la UE. Deja, demersul diplomatic al acestui aliat important al SUA şi al Europei în ecuaţia Orientului Mijlociu suferă modificări îngrijorătoare. Ultimele declaraţii ale premierului Erdogan care a calificat drept « ficţiune » programul nuclear iranian sunt ilustrative în acest sens.

Apropierea Turciei de Iran a devenit vizibilă şi prin relaţia dintre preşedinţii Abdullah Gul şi Mahmoud Ahmadinejad, care şi-au promis, de curând, « sprijin reciproc în plan internaţional, consultare bilaterală şi armonizare pe probleme regionale şi de securitate », în ciuda avertismentelor Administraţiei Obama.

Un masacru, două versiuni

Masacrele armenilor de către armata otomană (între 1915-1917) s-au soldat cu un milion şi jumătate de victime, potrivit comunităţii armene. Turcia recunoşte moartea a 300.000-500.000 de persoane, dar nu ca urmare a unei campanii de exterminare, ci, din cauza haosului instalat în ultimii ani ai Imperiului Otoman.

Armenii au mai suferit o exterminare în masă, despre care se vorbeşte mai puţin, între anii 1894 şi 1896. La cea vreme, Sultanul Abdul Hamid al II.-lea a pus la cale un pogrom în care şi-au pierdut viaţa circa 200.000 de armeni.