Tratatul de la Lisabona, atacat dur din Irlanda

Tratatul de la Lisabona, atacat dur din Irlanda

Strategie Milionarul Declan Ganley va încerca, din nou, să-i convingă pe irlandezi să respingă un document crucial pentru viitorul Uniunii Europene. Referendumul din Irlanda asupra tratatului european, ce va avea loc la 2 octombrie, ar putea decide viitorul UE în următorul deceniu.

Declan Ganley, unul dintre cei mai cunoscuţi activişti care se opun Tratatului Lisabona s-a întors în arenă, cu doar trei săptămâni înainte de referendumul ce va avea loc la 2 octombrie. Votul irlandezilor va decide viitorul UE pentru cel puţin cinci ani, susţin analiştii europeni.

Ganley este fondatorul Libertas, o formaţiune politică eurosceptică, ce a fost înfrântă însă la alegerile europarlamentare din luna iulie. Ganley admite că de acestă dată va investi mai puţine resurse financiare în această campanie.

„Resursele pe care le avem la dispoziţie sunt minuscule în comparaţie cu cele ale taberei care susţine «DA», a explicat omul de afaceri irlandez.

Ganley susţine că garanţiile pe care le-au obţinut irlandezii, şi anume suveranitatea totală în domenii precum taxele şi neutralitatea politică reprezintă doar o manieră prin care „se minte din disperare“.

 „Tabăra care susţine «DA» sfidează cumplit deciziile democratice luate de poporul irlandez, de poporul francez, de poporul olandez şi chiar pe toţi cetăţenii Uniunii Europene“, crede Ganley .

Omul de afaceri irlandez face referire la faptul că Tratatul Constituţional a fost respins prin referendum de francezi şi de olandezi, iar Trataul Lisabona a fost respins de irlandezi. 

Ganley a declarat într-un interviu pentru „Financial Times“ că doar decizia liderilor europeni de a forţa un nou referendum, după ce irlandezii spuseseră deja „NU“, reprezintă un motiv suficient pentru a respinge din nou Tratatul Lisabona.

Articolul 48 din Tratat deranjează

Omul de afaceri s-a plâns de faptul că articolul 48 din Tratatul Lisabona va permite liderilor europeni „ca printr-o singură înţelegere interguvernamentală, fără necesitatea de a se face referendum în vreo ţară a UE, pot fi schimbate paragrafe din acest document constituţional, adăugându-se noi puteri Bruxelles-ului“.

Ganley se opune creării poziţiei de Preşedinte al Consiliului European şi de Înalt Reprezentant al Uniunii pe probleme de Politică Externă şi de Securitate Comună.

„Ei vor vorbi pentru mine, deoarece sunt cetăţean european. Însă eu nu am posibilitatea de a vota pentru sau împotriva acestor oameni, aşa că ce îi mandatează pe ei, dacă nu eu, ca cetăţean european?“, se întreabă Ganley . Ultimele sondaje de opinie arătau că 52% dintre irlandezi ar vota DA, 25% ar vota NU, iar 23% sunt încă nehotărâţi.

Mediul de afaceri, campanie pentru „Da”

La apelul lui Jim O’Hara, şeful filialei Intel din Irlanda, mai multe companii au decis să susţină campania pentru acceptarea Tratatului Lisabona. Chiar şi Ryanair, al cărui CEO, Michael O’Leary, spune despre liderii UE că sunt nişte “birocraţi idioţi”, a contribuit cu 500.000 de euro.