Tensiuni şi acuzaţii la summitul Rusia-UE

Moscova răspunde virulent tentativelor Europei de a democratiza spaţiul estic.Securitatea energetică, Parteneriatul Estic şi, mai nou,  România au adus relaţiile dintre Bruxelles şi Moscova la una dintre cele mai îngrijorătoare cote din istorie.

Citeşte şi:

Rusia catre UE: România sa nu se mai amestece în treburile Moldovei
Moscova pâraste Bucurestiul  la UE
Rusia acuza România ca a provocat dezordine la Chisinau

Securitatea energetică rămâne principalul element al disputei dintre Moscova şi Bruxelles, susţin analiştii care citează declaraţiile făcute ieri de liderii occidentali şi de cei ruşi, la summitul UE- Rusia, desfăşurat, simbolic, la Habarovsk, în apropierea graniţei cu China.

Refuzul Moscovei de a garanta securitatea energetică europeană şi de a recunoaşte un acord internaţional semnat în 1991 de 49 de state a fost şi ieri principalul motiv al disensiunilor existente între cele două părţi.

„Nu trebuie să respingem acorduri care există de ani de zile. Suntem dispuşi să examinăm propunerile Rusiei, dar construind pe acordurile existente“, a declarat şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso.

Moscova refuză, însă, să mai recunoască documentul ce ar facilita cooperarea în acest domeniu, între ţările europene. Poziţia Kremlinului a fost exprimată chiar de preşedintele Dmitri Medvedev.

Carta Energetică a fost adoptată în 1991, la sfârşitul Războiului Rece. Tratatul privitor la Cartă a fost semnat de atunci de 49 de state, inclusiv de Uniunea Europeană.

Rusia refuză însă să ratifice acest tratat ce ar optimiza producţia, transportul şi distribuirea energiei. În schimbul unor garanţii oferite partenerilor europeni, Dmitri Medvedev a ameninţat chiar cu noi crize a gazului. „Rusia nu va da nicio garanţie că nu va mai avea loc o criză. La ce bun? Cel care plăteşte dă garanţiile!“, a spus Medvedev.

Iritaţi de „Parteneriatul Estic“

Reacţia preşedintelui rus faţă de Parteneriatul Estic continuă să fie virulentă, în ciuda declaraţiilor împăciuitoare ale liderilor europeni. Parteneriatul Estic este un instrument european de întărire a legăturilor politice şi economice între Bruxelles, pe de o parte, şi Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Belarus şi Ucraina, pe de altă parte. „Avem în faţă un Parteneriat împotriva Rusiei“, a spus Dmitri Medvedev. „Suntem nemulţumiţi pentru că unele state încearcă să folosească această structură împotriva Rusiei“, a completat el.

Declaraţia „diplomatică“ a liderului rus a venit la doar câteva momente după ce preşedintele ceh, Vaclav Klaus, prezent la summit în calitate de reprezentant al preşedinţiei UE, a spus că „UE consideră Rusia un partener strategic“. Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă al Uniunii Europene a replicat la atacurile lui Medvedev, invitând Rusia să participe la acest program.

Oficialii ruşi au cerut şi ieri liderilor europeni să ceară României să nu se mai implice în afacerile interne ale Republicii Moldova. Ruşii au pretins ca „această ţară (România, n.red.) să înceteze presiunile politice asupra Moldovei şi să recunoască definitiv independenţa acestui stat“, a declarat viceministrul rus de Externe, Aleksandr Gruşko, citat de portalul Omega.
În ciuda acestor declaraţii, România a fost chiar primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la 27 august 1991. Acuzaţiile oficialilor ruşi sunt însă demontate chiar de presa moscovită.

România, apărată de presa rusă

„Nezavisimaia Gazeta“, unul dintre puţinele ziare ruseşti rămase relativ independente, scria ieri că nu există nici un fel de dovezi privind implicarea României în evenimentele de la Chişinău, de la începutul lunii aprilie. Cotidianul rus admite că relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti sunt reci de mai multă vreme.

România nu va răspunde exerciţiilor provocatoare care vin dinspre Moscova, Kiev sau Chişinău, pentru că reproşurile nu au fost primite pe canale oficiale.

Cristian Diaconescu
ministrul român de Externe

Bucureştiul, „duşmanul Kievului“

România a fost atacată şi de la Kiev, prin vocea ministrului Apărării, Iuri Ehanurov. Acesta a identificat România şi Rusia ca inamici ai armatei ucrainiene. „În România autorităţile fac declaraţii că nu recunosc frontiera cu Moldova, pentru că aceasta ar însemna recunoaşterea pactului Molotov-Ribbentrop“, a spus ministrul ucrainean, cu referire la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu. Declaraţiile oficialului de la Kiev au loc în contextul în care NATO (din care România face parte) are semnat un parteneriat special cu Kievul.