Tendinţele populiste şi xenofobe din Est îngrijorează UE

În urmă cu câteva săptămâni, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care deplânge tendinţele de creştere a populismului şi a naţionalismului în rândul unor ţări membre.

În urmă cu câteva săptămâni, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care deplânge tendinţele de creştere a populismului şi a naţionalismului în rândul unor ţări membre.
Rezoluţia condamnă "ieşirile homofobe, antisemite, islamofobe şi alte asemenea ieşiri motivate pe criterii de etnie, rasă, orientare sexuală şi alte criterii iraţionale", nominalizând în mod expres Polonia. La sfârşitul săptămânii trecute, tot Parlamentul European a trimis o scrisoare premierului bulgar Serghei Stanişev cerându-i să amâne aplicarea hotărârii de a demola cartierul ţigănesc din Sofia şi deportarea locatarilor săi. În fine, dar nu în ultimul rând, grupul socialiştilor din PE a trimis premierului desemnat al noului guvern slovac, Robert Fico, o scrisoare semnată de preşedintele acestui grup, Poul Nyrup Rasmussen, subliniind că aşa cum se conturează componenţa viitoarei formaţii guvernamentale ea constituie un motiv de îngrijorare.

Coaliţie roşu-brună în Slovacia
Pentru a lua în ordine inversă toate aceste evenimente, trebuie spus că, după îndelungate pertractări, premierul slovac desemnat a anunţat crearea unei coaliţii pe care presa internaţională o numit-o "roşu-brună". O coaliţie aparent contra naturii, deoarece, alături de partidul de stânga SMER, al premierului, care a câştigat cele mai multe voturi la alegerile recente, fără a dispune însă de majoritatea care să-i permită a guverna singur, include Mişcarea pentru o Slovacie Democratică a fostului premier Vladimir Meciar, cunoscut pentru orientările sale naţionaliste şi xenofobe, precum şi Partidul Naţional Slovac, de extremă dreapta. Liderii acestui din urmă partid apelează la arsenalul argumentelor obişnuite împotriva minorităţii maghiare, acuzând-o că urmăreşte "revizuirea frontierelor", iar pe de altă parte susţinând concentrarea ţiganilor într-un fel de lagăre ad hoc. Lesne de înţeles preocuparea existentă în cercurile europene faţă de asemenea orientări expuse deschis. Presa europeană se face şi ea ecoul acestor preocupări. Cotidianul ceh "Mlada Fronta Dnes" consideră că liderul SMER, Fico, a făcut cea mai proastă alegere posibilă, invitând în noul guvern pe reprezentanţii celor două "partide ale răului", în timp ce ziarul austriac "Der Standard" atrage atenţia asupra "perspectivelor deloc îmbucurătoare" pe care le deschide această opţiune.

Soarta cartierului ţigănesc din Sofia, în cumpănă
De aproape o sută de ani, în Sofia fiinţează un cartier al populaţiei rome denumit Vuzrajdane, mai multe generaţii de ţigani trăind aici de-a lungul acestei perioade. Acum, primarul Boiko Borisov a decis demolarea cartierului şi mutarea, cu forţa dacă e nevoie, a locatarilor la locurile de baştină. Acţiunea trebuia să înceapă vinerea trecută. În urma scrisorii Parlamentului European, ea a fost amânată din dispoziţia premierului Serghei Stanişev până când se va găsi o soluţie pe termen lung. Decizia a fost adoptată pentru a nu afecta imaginea Bulgariei, mai ales într-un moment când intrarea în UE este iminentă şi în condiţiile în care partidul de extremă dreapta Ataka cunoaşte o ascensiune spectaculoasă, la fel ca şi liderul acestuia, Volen Siderov.

Parlamentul polonez contraatacă
În fine, prezenţa în guvernul de coaliţie de la Varşovia a grupării populiste Liga Familiilor Poloneze al cărei lider, Roman Giertych, deţine funcţiile de vicepremier şi ministru al educaţiei, precum şi a formaţiei de extremă-dreapta Autoapărarea, al cărei lider Andrezj Lepper urmează să compare în faţa justiţiei sub acuzaţii de acte de violenţă, a alarmat organismele europene. La sfârşitul lunii mai, şef-rabinul Poloniei, Michael Schudrich, a fost obiectul unei agresiuni în plină zi pe străzile Varşoviei, pentru ca, mai recent, un deputat al Ligii Familiilor Poloneze să incite pe faţă la agresarea homosexualilor.
Parlamentul polonez a respins însă criticile PE, adoptând un fel de contradeclaraţie în care se afirmă că legislativul european nu a studiat în mod independent situaţia din Polonia şi că nu ştie ce vorbeşte. "Exemplele de intoleranţă din Polonia au un caracter cu totul marginal. Ele stârnesc indignarea şi condamnarea opiniei publice şi reacţia drastică a autorităţilor poloneze. De aceea, orice acuzaţii generale împotriva comunităţii poloneze nu pot fi formulate pe baza acestor incidente", se arată în declaraţie.