Spania a intrat în malaxorul crizei

Falimentele se ţin lanţ în economia Spaniei, pe fondul consumului tot mai scăzut

Guvernul spaniol discută cu partenerii europeni un program de salvare. Madridul ar putea solicita o linie de credit pentru a face faţă scadenţelor financiare din 2012 şi pentru a-şi ajuta regiunile.

Spania poate recurge la un plan de salvare global „relaxat", prin care să solicite o linie de credit pentru a putea face faţă unei scadenţe de plată de aproape 28 de miliarde de euro în luna octombrie a acestui an. Statul nu poate să o onoreze împrumutându-se de pe pieţele interbancare din cauza dobânzilor actuale de peste 7% care i se cer şi care sunt considerate nesustenabile.

Acest nou ajutor european, după cel acordat băncilor spaniole, care poate ajunge până la un nivel maxim de 100 de miliarde de euro, s-ar face prin negocierea unui plan de salvare global „relaxat", informează AFP. Ţările europene ar oferi o linie de credit temporară Spaniei pentru ca aceasta să poată să facă faţă scadenţelor financiare în 2012, precum ajutorul regiunilor pentru care guvernul a anunţat crearea unui fond public de maximum 18 miliarde de euro.

Publicaţia „The Guardian" scrie că  ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, care s-a întâlnit ieri cu omologul spaniol Luis de Guindos, va discuta cu acesta despre un ajutor de la UE şi FMI de 300 de miliarde de euro.

Randamentul obligatiunilor pe termen de 10 ani ale Spaniei a urcat luni la 7,59%, cel mai ridicat nivel de la crearea euro, iar bursa din Madrid a scăzut cu 5%, după noi informaţii negative legate de situaţia financiară a regiunilor spaniole. Pieţele au fost agitate şi de indicii din partea politicienilor de la Berlin potrivit cărora Germania pregăteşte terenul pentru ieşirea Greciei din zona euro.

Traderii nu au fost impresionaţi de declaraţia ministrului de Finnţe spaniol că ţara sa nu va cere sprijin financiar, după ce, săptămâna aceasta, mai multe regiuni din cele 17 ale ţării au cerut sprijinul guvernului de la Madrid: Valencia, Murcia, Catalonia. Andalucia şi Castilla La Mancha. „Ceea ce a început ca un program de salvare a băncilor evoluează rapid către un posibil bailout suveran. Alături de ştirile tot mai proaste din Grecia, se obţine un mix destul de negativ, astfel că se creează condiţiile pentru o rezistenţă minimă a euro", a declarat Jeremy Stretch, analist în domeniul valutar la CIBC.

Costul salvării Spaniei ar minimaliza programele de ajutor acordate deja Greciei, Irlandei şi Portugaliei şi ar spori presiunile asupra Italiei, a treia economie din UE.

Siesta, victima crizei

Siesta spaniolă este o nouă victimă a crizei datoriilor de stat. Comercianţii din Spania ar putea renunţa la siesta tradiţională de după-amiază pentru a încerca să revigoreze creşterea consumului, care a scăzut cu 23% în ultimii cinci ani, contribuind astfel la intrarea economiei spaniole în cea de-a doua rundă de recesiune. Pentru a stimula consumul, guvernul a aprobat recent o lege care permite magazinelor cu suprafaţa de peste 300 de metri pătraţi să-şi extindă programul cu 25%. Noile reglementări ar putea încuraja comercianţii cu amănuntul să elimine siesta tradiţională dintre orele 14.00 şi16.00 şi să lucreze duminica sau de sărbători, potrivit Bloomberg.

BCE, ultima redută

Analiştii economici susţin că pe termen scurt, singura soluţie poate fi o acţiune a Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a conduce la o relaxare a ratelor, în special pentru achiziţia de datorie spaniolă.

Spania a cerut prin vocea partidelor, a sindicatelor şi a guvernului intervenţia Băncii Centrale Europene pentru calmarea tensiunii din piaţa financiară. Şi Ministerul german al Finanţelor a anunţat că Germania va continua să exercite rolul de ancoră de stabilitate în zona euro, după reducerea perspectivei datoriei publice a ţării de către agenţia de notificare financiară Moody's.

Pericolul falimentului grec

Ieri la Atena au venit reprezentanţii creditorilor Greciei - aşa-numita troică formată din Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană. Creditorii vor evalua stadiul reformelor, la cinci ani de la începutul crizei. Fondul Monetar Internaţional ia în considerare chiar sistarea sprijinului financiar acordat Greciei, după cum scria presa germană. 

Reprezentanţii instituţiei nu mai au răbdare ca guvernul de la Atena să implementeze reformele promise, dar veşnic amânate. Comisia Europeană a confirmat luni că următoarea tranşă nu va fi plătită înainte de septembrie.
Noul guvern al lui Antonis Samaras spera să renegocieze împrumutul şi să obţină o amânare a implementării reformelor şi tăierilor de buget.

Pe acest fundal, economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Erik Berglof, a avertizat că ţările din Europa de Sud-Est sunt expuse unui risc de colaps financiar major în cazul în care criza datoriei din Grecia va determina Atena să iasă din zona euro. Acesta a făcut apel la ţările din Europa de Sud-Est să-şi intensifice eforturile de a se proteja de posibilele efecte secundare.

300 de miliarde de euro ar putea primi Spania ajutor financiar de la UE şi FMI.

Veşti proaste şi din Italia

Şi perspectiva financiară a Italiei s-a înrăutăţit , pe fondul avertismentelor că 10 oraşe sunt în risc de faliment. Până şi şcolile sunt la acest moment incapabile să îşi deschidă porţile în toamnă din cauza măsurilor drastice de reducere a cheltuielilor bugetare, scrie „The Telegraph". Conform presei italiene, printre oraşele care riscă să rămână fără bani sunt Napoli, Palermo şi Reggio Calabria. „Situaţia devine mai rea pe zi ce trece", a declarat Graziano Del Rio, preşedintele asociaţiei naţionale a consiliilor municipale.

"Bulgaria, România şi Serbia mai ales ar trebui să ridice un inel de apărare, pentru a se ajuta să facă faţă mai bine crizei."
Erik Berglof economistul-şef al BERD