Spania atrage ca un magnet ilegalii români

iar românii nu primesc copii după aceste acte.Cea mai mare colonie Numărul imigranţilor ilegali din Spania proveniţi din România este apreciat de autorităţile madrilene la 189.866, fiind vorba

iar românii nu primesc copii după aceste acte.

Cea mai mare colonie
Numărul imigranţilor ilegali din Spania proveniţi din România este apreciat de autorităţile madrilene la 189.866, fiind vorba de cea mai mare colonie de acest fel din Spania, scrie cotidianul "El Pais". În ceea ce-i priveşte pe imigranţii români din Spania, cu forme legale sau în curs de perfectare, numărul acestora ajunge la 382.000, situându-se pe locul trei, după marocani (535.000) şi ecuadorieni (399.000). Până în prezent, se estimează că 192.134 de imigranţi români din Spania dispun de permise de reşedinţă şi de loc de muncă, situaţia lor fiind similară cu a celor proveniţi din alte state din estul Europei.

Protest faţă de "absenţa de scrupule" a angajatorilor spanioli
Asociaţiile imigranţilor români au protestat faţă de "absenţa de scrupule" cu care patronii spanioli îi tratează, mai ales în domeniul industriei construcţiilor şi în industria hotelieră, scrie presa spaniolă. Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Românilor din Spania, Miguel Fonda Estefanescu, afirmă că principalul motiv pentru care există în această ţară atâţia imigranţi ilegali din România rezidă în contractele ilegale, în faptul că acceptă munca la negru şi datorită "lipsei de scrupule cu care sunt trataţi" de către patronii spanioli."Nu trebuie să se creadă că această colectivitate de români se află în Spania pentru a comite delicte. Toţi muncesc, a subliniat Miguel Fonda Estefanescu. El a criticat absenţa unui control real din partea Inspecţiei Muncii din Spania, arătând că este "destul de uşor" să se încheie contracte ilegale în Spania în avantajul patronilor.

Piaţa comunitară a muncii, încă inaccesibilă românilor
Timp de doi până la şapte ani după aderare, lucrătorii români nu vor avea acces direct la angajare în statele membre UE - exceptând statele cu care România a încheiat acorduri bilaterale în domeniul circulaţiei forţei de muncă. Unele state ale UE au anunţat deja că nu vor introduce restricţii pe piaţa muncii cu privire la circulaţia lucrătorilor din noile state membre şi, probabil, nici pentru români. Dreptul unui stat de a introduce restricţii pe piaţa muncii este acordat cu avizul Comisiei Europene, după doi ani de la aderare, şi numai în cazul în care statul solicitant demonstrează că piaţa muncii îi este afectată. Restricţiile vor putea fi impuse numai dacă afluxul de lucrători din România va constitui o piedică pentru piaţa locală, în ansamblu sau pentru anumite sectoare de activitate. În acest caz, statul respectiv poate refuza acordarea permiselor de muncă pentru lucrătorii români.

Pensiile celor care lucrează în străinătate
Potrivit legislaţiei comunitare, după aderarea României la UE, pensia pentru un angajat care a lucrat într-un alt stat membru decât cel în care are rezidenţa se plăteşte indiferent unde locuieşte, în UE sau în Spaţiul Economic European, fără nicio reducere, modificare sau suspendare. Acest principiu nu se aplică deocamdată anumitor indemnizaţii speciale, în general plătite persoanelor cu un venit din pensii inferior nivelului minim, indemnizaţii care sunt plătite numai pe durata în care locuiţi în statul în cauză. În cazul în care angajatul a fost asigurat în mai multe ţări, va obţine o pensie de la fiecare stat în care a fost asigurat timp de cel puţin 1 an. Pensiile vor corespunde perioadelor de asigurare încheiate în fiecare din statele în cauză.

Bruxellesul înăspreşte sancţiunile pentru angajatorii la negru
Comisia Europeană preconizează să armonizeze printr-o lege şi să înăsprească sancţiunile pentru angajatorii care angajează muncitori la negru. Această iniţiativă a fost luată şi ca urmare a descoperirii recente a unui "lagăr al sclaviei " cu muncitori polonezi în sudul Italiei. Lupta împotriva muncii la negru este una dintre priorităţile pachetului de legi prin care se urmăreşte şi reducerea imigraţiei ilegale. Vicepreşedintele CE, Franco Frattini, a anunţat că se gândeşte la posibilitatea creării unui instrument european care să sancţioneze oamenii de afaceri care angajează forţă de muncă la negru.

Bulgaria îşi vrea "căpşunarii" acasă
Ministrul bulgar al afacerilor externe, Ivailo Kalfin, a recomandat ambasadorilor bulgari din străinătate să militeze pentru întoarcerea bulgarilor care muncesc în afara graniţelor ţării. Kalfin a subliniat că foarte mulţi dintre compatrioţii săi au părăsit ţara, ceea ce a dus la înregistrarea unei lipse de cadre în anumite domenii de activitate. În acest sens, el i-a sfătuit pe ambasadorii bulgari să lucreze alături de bulgarii din ţara respectivă, astfel încât aceştia să simtă sprijinul şi angajamentul din partea lor faţă de problemele pe care le au.