Soarta Uniunii Europene se decide în septembrie

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande au ignorat cererea Greciei privind „diluarea“ măsurilor de austeritate

Luna viitoare, UE ar putea lua decizii de care depinde viitorul monedei unice: crearea unei uniuni bancare, aprobarea ajutoarelor pentru Grecia şi intervenţia BCE pe piaţa datoriilor suverane.

Neîncrederea dintre statele îndatorate din zona euro şi cele cu economii puternice a ajuns la cote alarmante. Septembrie este văzut de mulţi analişti şi experţi ca un moment „crucial" pentru Uniunea Europeană, după cum a afirmat un înalt oficial din zona euro, citat de Reuters. Pe 12 septembrie, Curtea Constituţională  a Germaniei se va pronunţa asupra tratatului de instituire a fondului permanent de urgenţă a zonei euro, a cărui capacitate de împrumut este estimată la 500 de miliarde de euro. Pentru zona euro, o decizie favorabilă este extrem de importantă, notează Reuters, pentru că Germania este cel mai important finanţator al acestui fond.

O altă problemă care ar putea complica modificările necesare pentru salvarea monedei vine din Olanda, unde alegerile parlamentare din 12 septembrie pot aduce la putere  Partidul Socialist, care se opune unora dintre planurile UE pentru salvarea euro. Există temeri că, dacă socialiştii intră într-o coaliţie de guvernare, aceştia ar putea influenţa votul Olandei privind acordarea de ajutoare statelor aflate în dificultate, precum Grecia.

Pe 13 şi 14 septembrie, miniştrii de Finanţe din UE vor discuta acordarea noii tranşe de împrumut pentru Grecia, care a aflat săptămâna trecută de la şeful Eurogrupului, Jean Claude Juncker, şi de la cancelarul german, Angela Merkel, că nu mai primeşte păsuiri.

Uniune bancară

Atena ar putea rămâne în septembrie fără bani, iar deciziile privind tranşa amânată a ultimului pachet de salvare sunt aşteptate. „În aproape 20 de ani de activitate în afaceri europene, n-am cunoscut o stare de lucruri precum cea din prezent", a declarat un diplomat din zona euro citat de Reuters. 

Până la mijlocul lunii septembrie este de aşteptat ca Troika să finalizeze raportul său legat de progresele reformelor Atenei. În paralel, planurile liderilor de la Bruxelles de consolidare a uniunii monetare integrate este de aşteptat să prindă contur, pe 11 septembrie fiind aşteptat planul concret de aplicare a supravegherii bancare integrate ce va fi anunţat de Comisia Europeană, la Bruxelles. 

Dacă Spania, a patra economie a zonei euro, pierde accesul la finanţări accesibile pe piaţă, există riscul să cadă şi cea de-a treia economie, Italia. O salvare a Spaniei ar costa dublu faţă de cele ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei luate la un loc, în timp ce economia Italiei este de două ori mai mare decât cea a Spaniei. UE a fost deja de acord să acorde un ajutor de 100 de miliarde de euro pentru a salva băncile spaniole.

Potrivit unui oficial din zona euro, Madridul ar fi recunoscut că ar avea nevoie de un plan de salvare în valoare de 300 miliarde de euro de la UE şi FMI dacă costurile sale de împrumut rămân inaccesibile. Luna aceasta, premierul Italiei, Mario Monti, cancelarul Germaniei Angela Merkel, şi preşedintele BCE, Mario Draghi, au dat asigurări că vor face tot ce este necesar pentru salvarea eurozonei. De altfel, un moment decisiv este aşteptat pe 6 septembrie din partea BCE care va trebui să arate cum poate reduce diferenţele dintre costurile de împrumut care generează tensiuni între nordul şi sudul Europei.

Momente-cheie

- 6 septembrie - Banca Centrală Europeană anunţă cum va interveni pe piaţa datoriilor suverane.

- 11 septembrie - Comisia Europeană anunţă măsurile privind supravegherea bancară, ce ar urma să fie aplicate din 2013.

- 12 septembrie - Curtea Constituţională a Germaniei decide cum vor putea fi folosite contribuţiile acestei ţări la Mecanismul European de Stabilitate.

- 12 septembrie - olandezii merg la vot, iar socialiştii, un partid anti-austeritate şi care s-a opus creării euro, ar putea intra la guvernare.

- 13-14 septembrie - reuniunea miniştrilor de Finanţe ai UE.

"Planul BCE privind cumpărarea de datorii suverane ale ţărilor aflate în dificultate riscă să creeze dependenţă, ca un drog."
Jens Weidmann şeful Bundesbank