Smithfield, concurent neloial

Compania americană ar fi beneficiat în România de sprijin politic. Concurenţa acuză practicile. În dezordinea post-comunistă este esenţial să ştii să-ţi croieşti drumul, constată ancheta asupra afacerilor Smithfield publicată de „New York Times”.

Când a ajuns pentru prima dată în Europa de Est, Smithfield a curtat politicieni de top atât în Polonia, cât şi în România, ultima „o ţară deosebit de săracă, cu 23 de milioane de locuitori, cu un guvern slab şi sub o constantă presiune din partea UE în privinţa corupţiei”, scrie cotidianul amintit. 

Mai citeşte:
NY Times: Virusul gripei porcine ar putea veni din România
"Fabrica de boli" duduie şi în România
Timişoara: Smithfeld neagă gripa


În ţara astfel descrisă, Smithfield se aşează temeinic în 2004, când achiziţionează Comtimul, cel mai mare procesator de carne autohton.

Ajutor de la ambasador

Extinderea rapidă face parte din strategia companiei. Astfel, la Bucureşti, reprezentanţii Smithfield apelează la ambasadorul SUA de la acea vreme, Nicholas Taubman (sosit la post în 2005), descris de NYT drept „un bogat om de afaceri republican”. Acesta le netezeşte calea însoţindu-i la întâlniri cu politicieni de top, unde se pune chezaş astfel: „Sunt din Virginia, ei reprezintă o mare corporaţie, iar eu îi cunosc bine”. 

Taubman nu uita să adauge, scrie NYT, că la fel ajutase şi Ford Motor, care îşi uşurase viaţa în România datorită sprijinului primit „din partea unui ministru”. „Este extrem de dificil să faci afaceri acolo, dacă nu ai pe cineva, cum ar fi premierul sau o persoană de la cabinetul său”, a explicat pentru NYT ambasadorul Taubman.

Odată ce şi-a asigurat sprijinul politic, dezvoltarea locală a fost asigurată, 12 ferme ale companiei fiind proiectate de către „o firmă de arhitectură aparţinând lui Gheorghe Seculici, fost vice-premier şi apropiat al preşedintelui Traian Băsescu”, scrie „New York Times”. Pentru jurnaliştii americani, chiar şi pomenirea laudativă a Smithfield de către Băsescu, la conferinţa comună de presă cu ex-preşedintele SUA, George W. Bush, din 2008, e interpretabilă.

Avantaje şi dezavantaje

Oamenii din localităţile timişene Cenei, Maşloc şi Beregsău acuză fermele Smithfield le otrăvesc aerul cu mirosul şi se tem că dejecţiile animalelor, aruncate pe câmp, le poluează pânza freatică. Există, însă, şi voci care susţin compania, scrie NYT.

„Am pământul în apropierea lor şi nu am nicio problemă”, este citat Dorin Aurel, primarul din Maşloc. Smithfield este cel mai pare plătitor de taxe din localitate, contribuţia sa anuală de 27.000 de dolari ajutând Maşlocul să-şi tragă apă curentă.

Concurenţa acuză agresivitatea companiei

Susţinerea de care s-a bucurat Smithfield, o companie din Statele Unite – superputerea în voia căreia caută să intre est-europenii- mai scrie NYT, a născut semne de întrebare. „Înţelegem diplomaţia publică şi lobby-ul”, a declarat Steen Steensen, un expert în agricultură de la Ambasada Danemarcei, o ţară care a încercat, de asemenea, să-şi extindă fermele de porci în Europa de Est.

Dar, trebuie ca „afacerile şi canalele comerciale să opereze de o manieră normală şi onestă”. „Dominarea şi abordarea manifest agresivă a Smithfield sunt îngrijorătoare”, notează Steensen într-un raport pe agricultură citat de ziariştii americani de la „New York Times“.

Reacţia Smithfield

Filiala din Banat, contactată de „Adevărul”, nu a comentat ancheta publicată de NYT, dar a reacţionat la acuzaţiile, din alte media, că ar fi la originea gripei H1N1. „Nu există nicio referire în articolul din New York Times, din data de 6 mai 2009 cu privire la posibilitatea ca originea virusului ar fi la una din fermele noastre din România, aşa cum în mod greşit a tradus şi interpretat o agenţie de ştiri şi un post de televiziune din România”, se spune în comunicat.

Gigantul porcin are probleme în SUA

Smithfield are probleme în propria sa ţară. Compania deversează „o mare de dejecţii”, care a distrus râuri, a ucis milioane de peşti şi a atras una dintre cele mai mari amenzi din istoria Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA, potrivit unui articol publicat pe www.globaslresearch.ca.

Oficialii din Carolina de Sud s-au opus operaţiunilor Smithfield pe teritoriul statului, după ce au văzut cum a fost afectată zona de litoral a statului vecin, Carolina de Nord. În Virginia, Smithfield a fost amendată, în 1997, cu uriaşa sumă de 12,6 milioane de dolari, pentru nu mai puţin de 6.900 de încălcări ale legislaţiei. Mai multe state au adoptat legi care interzic sau limitează preluarea de către Smithfield şi alţi mari procesori a fermelor mici de porci.

Lobby puternic

Firma americană de lobby McGuireWoods, cu sediul în Virginia, şi-a deschis un birou la Bucureşti, în 2007, pentru a ajuta Smithfield în relaţia cu guvernul. A fost alegerea perfectă, scrie NYT, din moment ce aceeaşi firmă a făcut trei ani lobby în favoarea aderării României la NATO.