Slovacii la urne, sătui de scandalurile de corupţie în care au fost implicaţi liderii politici

Premierul slovac Robert Fico

Secţiile de vot s-au deschis în Slovacia sâmbătă, la ora 7.00 (8.00, ora României), pentru alegerile legislative anticipate, care ar urma să fie câştigate de opoziţia social-democrată în faţa coaliţiei de centru-dreapta aflată la putere, relatează AFP.

Social-democraţii (Smer-SD) conduşi de fostul premier Robert Fico erau creditaţi în ultimele sondaje cu 39,7 la sută din intenţiile de vot, ceea ce le-ar aduce 75 de deputaţi din totalul de 150, cu un mandat mai puţin decât au nevoie pentru a deţine majoritatea absolută.

Ei vor devansa net Partidul Creştin-Democrat (KDH), membru al coaliţiei de la putere, creditat cu 10,4 la sută din voturi, adică 20 de mandate.
Formaţiunea de dreapta SKDU-DS, membră a actualei coaliţii, nu ar urma să obţină decât 5,1 la sută din voturi, în timp ce la alegerile din 2010 obţinuse 15 procente.

Ceilalţi doi aliaţi ai săi din Guvernul de coaliţie condus de premierul Iveta Radicova, liberalii de la SaS (Libertate şi Solidaritate) şi Most-Hid, o formaţiune care se bazează pe minoritatea maghiară din Slovacia, se situează cu puţin peste pragul de eligibilitate de 5 la sută.

Secţiile de vot vor rămâne deschise între orele 7.00-22.00 (8.00-23.00, ora României). Primele proiecţii ale rezultatelor pornind de la un sondaj realizat la ieşirea de la urne ar urma să fie comunicate imediat după închiderea secţiilor de vot. Primele rezultate oficiale parţiale vor fi cunoscute în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică.

Campania electorală dominată de subiectul corupţiei

Atunci când, în octombrie 2011, guvernul de dreapta al Ivetei Radičová a căzut în urma disensiunilor privind participarea Slovaciei la ajutorul financiar destinat statelor îndatorate din zona euro, mulţi considerau că problemele europene urmau să redefinească peisajul politic şi ideologic al Slovaciei.

Dar astăzi, totul s-a schimbat. Europa este lăsată deoparte şi subiectele care domină viaţa ţării sunt afacerile interne de corupţie, a cărei amploare fără precedent cangrenează înseşi fundamentele politicii slovace. scrie publicaţia „Respekt“.

Divulgarea dosarului Gorila - un raport al Serviciului de Informaţii Slovace (SIS) despre legăturile între lumea politicii şi lumea afacerilor - a împins alegătorii, în special cei tradiţionali de dreapta, spre noi partide, care au apărut ca ciupercile după ploaie. Dar, rapid, unul după altul, au căzut şi acestea în scandaluri şi lupte interne.

O clasă politică care şi-a pierdut credibilitatea

Pentru a ilustra această situaţie, putem menţiona câteva cazuri care, pe lângă scandalul Gorila, au dominat scena politică şi în care au fost implicaţi noii-veniţi politici.

SaS, partidul politic liberal [fondat în 2009], care prin poziţia sa anti-europeană a făcut să cadă guvernul Radičová, şi-a distrus el-însuşi reputaţia, pe care o construise din greu, anume cea de partid integru şi virtuos, prin două revelaţii: Ľubomír Galko, ministru al Apărării şi membru SaS, a pus serviciul de informaţii să spioneze jurnalişti; iar Richard Sulík, liderul partidului, a cerut unui om de afaceri cu o reputaţie mafiotă să conducă o anchetă de„lustraţie" asupra responsabililor propriului său partid.

Un videoclip clandestin publicat anonim îl arată pe acesta în casa lui, cu omul de afaceri comunicându-i informaţii despre culisele politice, atunci când era preşedinte al Parlamentului.

Un alt candidat la intrarea în Parlament: Igor Matovič şi partidul său Oamenii Obişnuiţi. Acest tânăr lider populist a părăsit SaS acum un an şi a adunat pe lista partidului său personalităţi care aparţin mai ales cercurilor intelectuale conservatoare.

În urma izbucnirii afacerii Gorila, el le-a cerut să treacă testul detectorului de minciuni pentru a dovedi că nu au mituit pe nimeni şi nici nu au primit vreodată bacşiş. Ei au refuzat, preferând să se retragă colectiv de pe lista de candidaţi. Numai Matovič a trecut testul. L-au considerat nebun şi un mincinos patentat.

Partidul „Cei 99%" este de asemenea un nou-venit. Fondat în octombrie anul trecut, el a întrunit nume necunoscute, dar a reuşit să finanţeze o campanie pre-electorală enormă datorită sprijinului unei întreprinderi de armament.

Acest proiect evident cu structură antreprenorială, care a exploatat cu îndemânare idealurile şi sloganul „Suntem cei 99%" al mişcării Occupy Wall Street, strânge aproape 5% din intenţiile de vot. Ceea ce este o dovadă a confuziei din mintea a mulţi alegători slovaci.

Dar, pe baza unei plângeri, poliţia a început să examineze validitatea celor 10 000 de semnături obligatorii ale petiţiei de sprijin care permite înregistrarea unui nou partid. Şi se pare că majoritatea au fost falsificate. Judecătorii Curţii Constituţionale au avertizat că există deci un risc de invalidare a alegerilor.

Aşteptându-l pe Fico

Sentimentul că politicienii corupţi sunt vinovaţi pentru incapacitatea statului de a asigura funcţiile de conducere de bază este foarte larg răspândit. De această situaţie profită un partid profită: SMER, de stânga, al lui Robert Fico. Probabilitatea ca SMER să obţină o majoritate absolută în alegeri nu este deloc neglijabilă. Şi în anumite condiţii favorabile, ar putea obţine chiar şi majoritatea constituţională.

Protest violent la Bratislava

Cu o zi înaintea scrutinului din Slovacia, oamenii au ieşit în stradă la Bratislava pentru boicotarea alegerilor. Ei acuză întreaga clasă politică de corupţie.

Potrivit BBC, protestul a degenerat în violenţe, iar demonstranţii au început să arunce cu pietre şi ouă în forţele de ordine. Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe cei aproape 1000 de protestatari care au încercat să ia cu asalt clădirea parlamentului.

Oamenii au cerut amânarea până în septembrie a alegerilor generale.Mai mulţi protestatari au fost conduşi la secţiile de poliţie. Slovacii au devenit furioşi din cauza unui dosar al serviciilor secrete care a ajuns accidental în decembrie 2011 în atenţia publicului.

Documentul prezintă negocierile pe care liderii de la Bratislava le-au purtat cu mai mulţi investitori privaţi pentru preluarea unor companii de stat.