Serbia continuă bătălia pentru Kosovo

La mai bine de şapte luni după ce şi-a declarat unilateral independenţa, soarta Kosovo provoacă noi dezbateri la Belgrad. Preşedintele Boris Tadici a declarat ieri că nu susţine altă

La mai bine de şapte luni după ce şi-a declarat unilateral independenţa, soarta Kosovo provoacă noi dezbateri la Belgrad.
Preşedintele Boris Tadici a declarat ieri că nu susţine altă soluţie decât autonomia Kosovo şi nu împărţirea provinciei sârbe. El a reafirmat că Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa noului stat.

“Vreau să confirm încă o dată, nu am sugerat vreodată nicio altă soluţie şi nu propun împărţirea Kosovo”, a precizat preşedintele sârb. “Am spus că aş putea-o considera în cazul în care toate celelalte opţiuni sunt epuizate, dar se poate discuta numai ipotetic astăzi dacă aş recurge la o astfel de soluţie”, şi-a nuanţat Tadic declaraţiile făcute înaintea unei vizite de lucru de patru zile în Germania.

Afirmaţiile preşedintelui Tadici vin după eforturile diplomatice ale Serbiei de a convinge Adunarea Generală a ONU să susţină iniţiativa Belgradului în a obţine opinia Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la legalitatea independenţei Kosovo.

Belgradul speră că un aviz favorabil al instanţei de la Haga va permite într-o zi redeschiderea negocierilor cu privire la statutul Kosovo. Este însă nevoie de majoritate în Adunarea Generală a ONU pentru ca aceasta să ceară CIJ să se pronunţe asupra cererii Serbiei. Dezbaterile şi votul în cadrul Adunării Generale vor avea loc la începutul săptămânii viitoare.

O linişte înşelătoare

Deşi liderul de la Belgrad şi-a nuanţat declaraţiile cu privire la împărţirea Kosovo, experţii internaţionali au menţionat că situaţia actuală calmă din regiune este “înşelătoare”, iar riscurile de divizare a noului stat au crescut. Diviziunile dintre albanezi şi serbi s-au adâncit.

Dacă diviziunea de facto continuă, sârbii din Kosovo care nu locuiesc în nordul statului (unde sârbii sunt majoritari - n.red.) sunt în pericol”, arată un raport al International Crisis Group.

Tensiunile se fac simţite în special în oraşul Kosovska Mitroviţa, unde trăiesc 50.000 de sârbi, adică jumătate din totalul sârbilor care au rămas în teritoriu. Susţinut de Serbia, nordul fostei provincii nu se supune instituţiilor de la Priştina şi nu acceptă, deocamdată, desfăşurarea unei forţe de poliţie şi justiţie a UE, care urmează să preia o parte din atribuţiile forţei ONU, MINUK.