Separatismul ameninţă Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Catalanii au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de măsurile de austeritate şi pentru a-şi cere independenţa
Catalanii au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de măsurile de austeritate şi pentru a-şi cere independenţa

Catalonia vrea să organizeze un referendum privind independenţa regiunii. Înainte de aceasta, aici vor avea loc, în noiembrie, alegeri regionale.

Legislativul regional catalan a fost dizolvat ieri. Asta după ce, săptămâna trecută, a votat, cu 84 de voturi pentru, din totalul de 131, o propunere de rezoluţie pentru convocarea, după alegerile parlamentare anticipate din 25 noiembrie, a unui referendum în care catalanii să-şi decidă „liber şi democratic viitorul colectiv".

Convocarea alegerilor anticipate poate fi considerată una dintre „deciziile importante" anunţate de premierul regional catalan Artur Mas , după reuniunea cu şeful executivului central de la Madrid, Mariano Rajoy. Premierul spaniol a respins atunci propunerea lui Artur Mas privitor la un pact fiscal care prevede, printre altele, strângerea în regiune a taxelor şi impozitelor pentru a fi transferate apoi la centru.

Potrivit Constituţiei spaniole, regiunile nu au niciun drept să organizeze astfel de referendumuri. Trebuie mai întâi schimbată legea supremă, obţinut acordul celor două mari partide din ţară, Partidul Popular şi Partidul Socialist, iar acest demers ar dura cel puţin doi ani. Catalonia poate organiza o consultare populară, dar rezultatul nu va avea nicio legalitate juridică. Analiştii atrag atenţia că şeful executivului local, Artur Mas, nu a folosit cuvântul „independenţă" sau „secesiune", el a evocat ideea „unei ţări proprii", ceea ce ar putea să însemne transformarea Spaniei într-o Confederaţie.

Regele pledează pentru unitate

În această problemă, chiar şi regele Juan Carlos a ieşit din rezerva sa obişnuită pentru a pleda pentru „nitate", într-o scrisoare publicată pe site-ul Casei Regale. „În condiţiile actuale, cel mai rău lucru care îl putem face este să ne  divizăm forţele, să alimentăm  disensiunile şi himerele", se arată în scrisoarea suveranului.  Şi preşedintele patronatului din Catalonia, Juan Rosell,  a exprimat în mod public temerile antreprenorilor legate de independenţa acestei regiuni. Într-o anumită privinţă, criza economică din Spania alimentează starea de spirit separatistă din Catalonia.

Criza îi determină pe catalani să pună problemele lor economice pe seama unui sistem naţional care, în opinia lor, îi obligă să aducă o contribuţie disproporţionată în raport cu restul Spaniei. Pe de altă parte, criza întăreşte poziţia guvernului central de la Madrid. Catalonia a solicitat 5 miliarde de euro asistenţă de lichiditate dintr-un fond guvernamental pentru regiunile afectate de datorii. Cu siguranţă, Madridul va cere, în schimb, catalanilor să renunţe la planurile de independenţă. Economia Cataloniei s-a confruntat cu dificultăţi în ultimii ani: venitul pe cap de locuitor disponibil şi productivitatea muncii au crescut mai lent decât media spaniolă.

Cine urmează

Criza economică a revigorat forţele naţionaliste şi în alte regiuni ale Spaniei. Alegerile regionale din Ţara Bascilor, din 21 octombrie, ar putea consolida forţele naţionaliste, dar nu există un sprijin larg public pentru secesiune de maniera în care se afirmă în Catalonia. Bascii se bucură deja de o autonomie extinsă în materie fiscală.  În ceea ce priveşte celelalte regiuni, tot la 21 octombrie va avea loc un scrutin în regiunea nord-vestică Galicia, dar atenţia se va focaliza asupra a cât de bine se va descurca Partidul Popular condus de premierul Mariano Rajoy, la putere acum, la Madrid.

Premierul spaniol Mariano Rajoy este galician. În linii mari, criza regională este o criză a finanţelor publice fragile şi a recesiunii economice, cauzată în principal de colapsul construcţiilor şi bulei imobiliare, precum şi de băncile cu legături strânse nesănătoase cu interese politice regionale.

Mulţi analişti se întreabă cum va reacţiona armata spaniolă în caz de secesiune a Cataloniei. Specialistul pe probleme europene, Tony Barber, susţine în „Financial Times" că armata a rămas în cazărmi de la lovitura de stat eşuată din 1981, dar din punct de vedere istoric a fost garantul ultim al unităţii statului spaniol. O perspectivă serioasă a secesiunii catalane va fi faptul că armata ar outea fi atrasă în arena politică, spune Berber.

UE, îngrijorată

Perspectiva independenţei regiunii autonome Catalonia nu este văzută cu ochi buni în Europa. Există ţări ca Belgia, Cipru, Italia, România, Slovacia şi Marea Britanie în care mişcările separatiste ale unor minorităţi naţionale s-ar putea inspira din secesiunea catalană, scrie publicaţia „Financial Times". In extremis însă, Uniunea Europeană nu ar avea de ales decât să respecte un proces de independenţă care a ţinut seama cu scrupulozitate de legislaţia internaţională. UE nu a fost mulţumită de dezmembrarea Cehoslovaciei în 1993, dar a acceptat-o, scrie publicaţia.

image
Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite