Se anunţă săptămâni de foc pentru Grecia

Ministrul grec de Finanţe susţine că următoarea perioadă este „crucială“ pentru menţinerea ţării în zona euro, dacă nu se adoptă noi măsuri de austeritate.

Yannis Stournara a subliniat faptul că „următoarele săptămâni sunt cruciale pentru supravieţuirea ţării, deoarece alegeri diferite de cele pe care le impune logica ar putea să ducă la faliment şi la ieşirea din zona euro".

„Ţara s-a angajat să ia o serie de măsuri şi să aplice reforme pentru redresarea economiei şi să elimine definitiv ameninţarea cu falimentul", a declarat oficialul de la Atena pentru cotidianul „Ethnos".

Guvernul elen a finalizat ieri, împreună cu experţii instituţiilor creditoare din Troică - Poul Thomsen (FMI), Klaus Masuch (BCE) şi Matthias Mors (UE) -, măsuri de austeritate care să aducă economii în valoare de 11,5 miliarde de euro. Troica presează de două săptămâni  coaliţia de dreapta-stânga să adopte noi reduceri ale cheltuielilor publice, inclusiv ale salariilor şi pensiilor.

Aceste măsuri sunt condiţia prealabilă, potrivit creditorilor, pentru deblocarea unei tranşe de 31,5 miliarde de euro în septembrie, în cadrul planului de salvare a Greciei în valoare de 130 de miliarde de euro. Ministrul Stournara speră că ţara va putea să iasă din grava recesiune prin „accelerarea privatizărilor şi a reformelor structurale", cerute şi de Troică. Pachetul suplimentar de măsuri de austeritate cerut guvernului elen de către instituţiile financiare internaţionale va fi finalizat până la începutul lunii septembrie, a declarat un oficial al Ministerului Finanţelor de la Atena.

Poul Thomsen, reprezentantul FMI la Atena, a declarat că discuţiile au mers bine, s-au făcut progrese şi Troi­ca va reveni la începutul lunii septembrie.

Soluţii alternative

Din cauza lipsei de lichidităţi, adjunctul ministrului grec de Finanţe, Staïkouras Christos, a declarat că i-a în calcul „soluţii alternative" cum ar fi creşterea sumei în bonuri de tezaur pe care guvernul să le emită la jumătatea lunii august. O sursă din Ministerul de Finanţe a declarat pentru AFP că se intenţionează ca această sumă să fie de 6 miliarde de euro, dacă şi Banca Centrală Europeană îşi va da acordul.

„Situaţia va rămâne critică până în septembrie când Troica va da raportul privind economia greacă", a declarat  Staïkouras pentru „Kathimerini". Dacă raportul va fi pozitiv, grecii pot trage speranţe că li se va debloca noua tranşă de împrumut.

Criza economică afectează din ce în ce mai mult Grecia şi, în pofida ajutorului primit de Atena şi a numeroaselor proiecte care ar fi trebuit puse în aplicare, rezultatele se lasă aşteptate. Germania este una dintre ţările care au criticat dur performanţele Greciei şi consideră că face prea puţin pentru a îndrepta situaţia, ba unii economişti germani ar dori să scoată Grecia din zona euro.

Lobby german pentru turismul grec

De aceea, grecii îi consideră pe germani, în frunte cu Angela Merkel, inamicii publici numărul unu. Pentru a schimba această imagine şi pentru a stimula turismul elen, numeroşi politicieni germani au decis să-şi petreacă concediul acolo pentru a-i determina şi pe germani să nu mai ocolească Elada. De la alegerile din mai din Grecia, din ce în ce mai puţini turişti nemţi aleg Grecia ca ţară  de destinaţie.

Politicienii dau exemplu

Dar oameni politici germani mai responsabili gândesc altfel. Astfel, Beate Muller Gemmke, deputat ecologist, se duce din nou să-şi petreacă vacanţa în Grecia, din solidaritate.

„Când am auzit că numărul turiştilor s-a înjumătăţit, era firesc să-mi petrec concediul acolo, a declarat ea postului "Deutsche Welle". Richard Pitterle, deputat al formaţiunii "Linke" (Stânga), a zburat cu întreaga familie în Creta. El vrea să profite de vacanţă să stea de vorbă cu grecii pe care să-i asigure că Germania nu-i va lăsa de izbelişte.

Friedlinde Gurr-Hirsch, liderul fracţiunii din Wurttenberg a Uniunii Creştin Democrate, a ales Corfu. Prin acest gest, comentează agenţia Reuters, a vrut să demonstreze turiştilor germani că nu au de ce să ocolească insulele greceşti.  Erik Schwenkert , deputat din Partidul Liber Democrat, care de asemenea îşi petrece concediul în Grecia, vrea să demonstreze , de fapt pentru alegătorii lui, că oamenii politici germani nu cheltuiesc pentru Grecia numai banii contribuabililor, ci şi pe cei proprii.

Deputata social-democrată Metchild Rawert va pleca în Grecia în octombrie. Deşi, spune ea, nu o să se afişeze în public în calitate de om politic german, vrea să stea de vorbă cu grecii despre criză. Ingrid Fischbach, viceliderul fracţiunii parlamentare a creştin-democraţilor, va pleca cu fiica ei în Rhodos pentru a arăta grecilor că se află alături de ei în perioada crizei.

Politicianul german de origine greacă Jurgo Chazimarkak, europarlamentar liber-democrat, afirmă că un sejur al cetăţenilor germani în Grecia avantajează ambele ţări. Ar fi o parte din programul de stimulare a economiei europene, a declarat el publicaţiei germane „Bild". Germanii s-ar bucura de soare, plajă şi mare, iar grecii ar face rost de lichidităţi, problemă care-i îngrijorează pe turişti. Potrivit BBC şi mulţi turişti britanici nu se mai duc în Grecia.

"Situaţia va rămâne critică până în septembrie când Troika va da raportul privind economia greacă."
Staïkouras Christos adjunctul ministrului grec de Finanţe

Înghesuială la Marea Baltică

De la alegerile din mai din Grecia, din ce în ce mai puţini turişti nemţi aleg Grecia ca ţară  de destinaţie. Potrivit companiei Air Berlin, în comparaţie cu anul trecut, a transportat în Grecia cu 30 la sută mai puţini călători decât cu un an înainte când numărul turiştilor germani depăşea 2,2 milioane. Mulţi nemţi care au frecventat ani de-a rândul staţiunile greceşti, acum au renunţat. Ei s-au reorientat spre coasta germană a Mării Baltice, deşi plajele şi peisajele nu sunt prea prietenoase, iar preţurile sunt mai piperate.

Slovenia, în zona roşie

Cu băncile sale aflate în dificultate şi creşterea economică lentă, Slovenia ameninţă să devină următorul copil problemă din zona euro, după ce agenţia de rating Moody's a revizuit în scădere cu trei trepte, de la A2 la Baa2, ratingul acordat pentru obligaţiunile emise de guvernul  de la Ljubljana. 

Agenţia a anunţat că retrogradarea a ţinut cont de situaţia sistemului bancar sloven, care trebuie recapitalizat, ceea ce sporeşte riscul apariţiei unor noi datorii. În opinia Moody's, economia slovenă continuă declinul şi sporeşte vulnerabilitatea la şocuri, ţinând cont de dependenţa sa de comerţ şi de slăbiciunea sectorului corporate, ceea ce exacerbează dificultăţile fiscale ale guvernului.

În acest context, costurile de finanţare ale guvernului slovac sunt în creştere, iar accesul pe pieţele de capital a devenit mai dificil, sporind dependenţa de emisiunile de obligaţiuni pe termen scurt şi de finanţarea oferită de băncile locale, care devin şi mai dependente de lichidităţile acordate de BCE. Analiştii au avertizat că Slovenia ar putea deveni al şaselea stat membru al zonei euro care solicită asistenţă financiară deoarece problemele din sistemul bancar afectează situaţia finanţelor publice.

Slovenia, care a adoptat euro în 2007, evaluează povara fiscală a acoperirii datoriilor sistemului bancar, după ce Nova Ljubljanska Banka d.d., cea mai mare bancă a ţării, a obţinut o majorare a capitalului şi este posibil ca şi alte instituţi financiare din ţară să aibă nevoie de recapitalizare.

Premierul sloven, Janez Jansa, care declarase pe 27 iunie că ţara riscă „scenariul grec", a declarat ziariştilor două zile mai târziu, la Bruxelles, că guvernul „face tot posibilul să găsească o soluţie" şi să evite să solicite asistenţă financiară.