Schimb de replici acide între Hollande şi Sarkozy

Sarkozy şi Hollande, la o dezbatere televizată din 2005

Dezbaterea televizată foarte aşteptată între socialistul François Hollande şi preşedintele conservator Nicolas Sarkozy, cu patru zile înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, a început miercuri seară, în jurul orei 21.00, cu o dezbatere oratorică asupra noţiunii de "adunare", relatează AFP.

"Vreau să fiu preşedinte al adunării. Francezii se opun unii altora, sunt împărţiţi, eu vreau să îi aduc împreună. Acesta este sensul schimbării pe care am propus-o", a declarat de la bun început François Hollande, desemnat să deschidă dezbaterea.

"Am dovada acestui spirit colectiv: nu a existat niciodată violenţă în timpul mandatului meu de cinci ani", a replicat Nicolas Sarkozy. "Există cei care vorbesc despre adunare şi cei care au făcut-o", a adăugat el.

Apoi, preşedintele în exerciţiu a spus că adversarul său nu poate să îi adune pe oameni deoarece el şi-a lăsat familia să-l atace, într-o comparaţie cu finanţatorul american Madoff sau asimilând unele forme ale mitingurilor sale celor din Germania nazistă sau Spania lui Franco.

"Dle Sarkozy, vă este greu să ajungeţi o victimă", a răspuns Hollande înainte de a spune că el condamnă toate excesele.

Candidatul socialist, pe care sondajele îl arată câştigător al scrutinului de duminică, şi preşedintele-candidat au apărut faţă în faţă la o masă mare.

Această unică dezbatere de două ore şi jumătate este difuzată de zece canale de televiziune şi ar urma să fie urmărită de 20 de milioane de telespectatori.

Candidatul socialist este bine plasat cu 28,6% din voturi în primul tur faţă de 27,2% pentru preşedintele care îşi încheie mandatul. Toate sondajele îi acordă 54% din voturi în al doilea tur, chiar dacă preşedintele în exerciţiu a reuşit să reducă puţin decalajul în ultimele zile, notează Agerpres.

Cei doi coorganizatori, canalul privat de televiziune TF1 şi postul public France 2, doresc un schimb de opinii care să pornească de la preocupările prioritare ale francezilor: de la puterea de cumpărare şi locurile de muncă până la politica externă, trecând prin datorie, probleme sociale şi stilul de preşedinţie pe care cei doi vor să îl întruchipeze.