Poliţia sârbă comite abuzuri împotriva românilor „ca pe vremea lui Tito“. Neoficial, MAE a trimis o notă de protest Belgradului. Peste 300 de etnici români din estul Serbiei au fost interogaţi de poliţia şi procuratura sârbă în legătură cu listele electorale pentru alegerile locale de luna viitoare.
Poliţia sârbă susţine că nu face nimic altceva decât să ancheteze autenticitatea semnăturilor pe listele electorale, în baza cărora partidele româneşti pot fi alese direct. Reprezentanţii românilor-vlahi din ţara vecină spun, însă, că poliţia încearcă să-i intimideze pe românii timoceni, pentru ca aceştia să nu îşi aleagă reprezentanţi români în administraţia locală.
Mai citeşte şi:
Cât de viu mai este naţionalismul în Europa?
„Ştim că toate acţiunile abuzive ale poliţiei împotriva populaţiei româneşti din zona Timocului sunt dirijate de ministrul de Interne de la Belgrad, Ivita Dacici", a declarat pentru „Adevărul", Dragan Demici, secretar general al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne (CNMNR).
Ministrul de Interne de la Belgrad este şi şeful Partidului Socialist, formaţiune care pierde voturi în favoarea formaţiunii politice vlahe (româneşti). Şi Dragan Demici a trebuit să răspundă interogatoriului poliţiei sârbe din Pravăţ, în urmă cu doar câteva zile. Românul povesteşte că a fost întrebat de anchetatori „dacă ştie în ce ţară trăieşte şi dacă este membru al vreunui partid politic românesc". Potrivit românului, cei anchetaţi au fost obligaţi de poliţie să mai semneze o dată pe listele electorale speciale. Durata anchetelor „electorale" ale poliţiei sârbe din Valea Timocului a variat de la 15 minute la două ore, spune Demici.
„Astfel de abuzuri îndreptate contra minorităţii române nu au mai existat de la Tito încoace", a spus secretarul general al CNMR. Organizaţia românilor timoceni a informat ambasadele României şi pe cea a Statelor Unite la Belgrad, ba chiar şi Parlamentul European despre abuzurile autorităţilor sârbe.
Surse diplomatice de la Bucureşti au confirmat pentru „Adevărul" că Ministerul român de Externe (MAE) a trimis o notă de protest Belgradului, în care deplânge tratamentul aplicat etnicilor români. La solicitarea redacţiei, MAE a răspuns printr-un comunicat laconic: „Ministerul Afacerilor Externe are în atenţie în permanenţă situaţia comunităţii româneşti din Serbia. Tratăm această chestiune pe canalele diplomatice specifice". Departamentul Românilor de Pretutindeni, mutat de anul acesta în directa subordine a cancelariei primului-ministru, nu a răspuns, invocând legea privind accesul la informaţii publice, care prevede că răspunsul către mass-media poate fi dat în 10 zile.
Reprezentanţii românilor din Valea Timocului au solicitat o întrevedere cu Ministrul sârb pentru Drepturile Omului şi ale Minorităţilor pentru a discuta despre situaţia lor. Întrevederea, la care ministrul Svetozar Ciplici nu a ajuns, preferând să trimită un secretar de stat, nu s-a încheiat cu nicio soluţie concretă.
Reprezentanţii Ministerului sârb pentru Minorităţi nu s-au dovedit mai comunicativi nici cu presa română: au ignorat emailurile şi au închis telefonul de patru ori când au înţeles că stau de vorbă cu jurnalişti din România.
Vlahii, românii nimănui
În Serbia sunt peste 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi dintre aceştia trăiesc în Valea Timocului (estul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina (nord), recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului, numiţi de Belgrad „vlahi" au drepturi cel mult pe hârtie. „Vlahii" se plâng că nu au voie să înveţe şi să vorbească româneşte, că nu au şcoli şi nici biserici în limba lor.
Miza hărţuielilor
La 6 iunie 2010 are loc alegerea Consiliilor Minorităţilor Naţionale, organisme ale autoguvernării minorităţilor. Pentru acele consilii ce au îndeplinit condiţiile unor liste electorale întregi, alegerile vor fi organizate direct. Vlahii au strâns 16.700 de semnături, îndeplinind condiţia.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza