Românii nu prea ştiu cum funcţionează UE

15%Cu atât a scăzut euroentuziasmul românilor în cinci ani

libertate de circulaţie, prosperitate, pace şi democraţie, potrivit primului Eurobarometru pe 2006.
Peste 60 la sută dintre români sunt nemulţumiţi de situaţia lor din prezent, în timp ce în aceeaşi situaţie se află doar 18 la sută dintre cetăţenii UE. Totuşi, românii se declară optimişti pe termen mediu. 20 la sută dintre cei care sunt nemulţumiţi de prezent afirmă că vor trăi mai bine peste cinci ani, în timp ce în vechile state membre doar cinci la sută au o asemenea atitudine, iar în noile venite în UE, opt la sută au aşteptări pozitive faţă de viitor, potrivit Eurobarometrului pe 2006. La români mulţumirea legată de prezent este doar în proporţie de aproximativ 40 la sută. Prezentul faţă de trecut este trăit în mod similar în România şi în UE. Doar la aceasta se reduce însă similaritatea în percepţia timpului între cetăţeanul mediu din România şi cel din UE. În rest, raportarea la prezent şi la viitor este foarte diferită. Pentru români, viitorul este cel mai bun. Pentru persoanele din UE, prezentul este cel mai bun. Acestora din urmă viitorul le apare mai puţin atractiv decât prezentul. Specificul românesc în materie de moral în context european este dat mai ales de ceea ce prof. dr. Dumitru Sandu, editorul Raportului pentru România, a numit "optimism dinamic". Optimismul nemulţumiţilor se manifestă în special la persoanele: din mediu rural (22%), cu nivel mediu de educaţie (25%), muncitori calificaţi (25%), neataşate de propria localitate (28%), orientate europenist (38%).

Reticenţi faţă de justiţie
Încrederea românilor în UE a rămas la nivelul de anul trecut (68 la sută), chiar dacă instituţiile sunt relativ puţin cunoscute (sub 30 la sută), la fel ca în 2005. Giorgio Ficcarelli, însărcinat cu afaceri în cadrul Delegaţiei CE în România, a declarat că datele au rămas similare celor din 2005, în pofida unui ritm intens de acţiuni de informare. Ficcarelli s-a arătat preocupat de faptul că televiziunea este principalul mediu de informare al românilor, utilizarea ziarelor şi a internetului fiind mult mai redusă decât în UE. Românii rămân în continuare reticenţi faţă de această instituţie (doar 34% au încredere), în timp ce europenii cred în proporţie de 50%.

Printre cei mai religioşI europeni
Românii sunt cel mai mult îngrijoraţi de problemele economice ale ţării, pe locul doi urmează preţurile, pe trei şomajul şi infracţionalitatea. Situaţii similare se mai întâlnesc în Bulgaria, Grecia, Portugalia sau Letonia, adică statele europene cu cel mai scăzut nivel al PIB. În UE, tema principală de îngrijorare este şomajul, apoi sănătatea şi infracţionalitatea. Românii s-au clasat printre cei mai religioşi europeni. Prezenţa săptămânală la serviciile religioase este în proporţie de 22%, comparativ cu 15% în Europa celor 15. Ne întrec doar nou-intraţii în UE, care au un procent de 36%.